ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1720/2022

Ședința publică din data de 21 septembrie 2022

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 7 noiembrie 2018 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub număr de dosar x/2018, astfel cum a fost precizată la 21 noiembrie 2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Națională de Pensii Publice și Ministerul Muncii și Justiției Sociale solicitând instanței anularea Deciziilor nr. 185040/11.08.2011, 24.05.2018 și 06.09.2018, recalcularea pensiei pornind de la Decizia nr. 185040/18.07.2007. Totodată, a solicitat daune morale și materiale în cuantum de 100.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 221 din 16 ianuarie 2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de pârâta Casa Națională de Pensii Publice, de introducere în cauză în calitate de pârâtă a Casei de Pensii a Municipiului București; a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și a fost respinsă acțiunea în cauza formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii Publice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva sentinței civile nr. 221 din 16 ianuarie 2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A. a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 4399 din 19 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respins ca nefondat.

A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 4399 din 19 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul, susține, în esență, că în ceea ce privește decizia atacată, instanța de apel nu a dat dovadă de bună-credință, nu a ținut cont de litera și spiritul legii, a fost părtinitoare față de instituțiile statului, care i-au produs recurentului vătămări în drepturile sale constituționale.

Susține că instanța de apel i-a încălcat dreptul prevăzut de art. 6 din CEDO, dreptul la un proces echitabil și egalitate în fața legii, dreptul la un avocat din oficiu.

Totodată, arată că instanța nu a avut în vedere decizia nr. 19/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, decizia nr. 19/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și hotărâri favorabile pronunțate în alte dosare.

De asemenea, consideră că instanța nu a ținut cont de decizia Curții Constituționale nr. 871/2010.

Intimatul Ministerul Muncii și Protecției Sociale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității recursului.

Intimatul Ministerul Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului.

Intimata Casa Națională de Pensii Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Recurentul A. a depus răspuns la întâmpinare.

Prin concluziile raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, s-a reținut că, în speță, completul de filtru urmează a aprecia dacă recursul este inadmisibil, acesta fiind promovat împotriva unei hotărâri care nu se înscrie în ipoteza reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Prin încheierea din 18 mai 2022, s-a comunicat părților raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosarul de recurs.

Nu s-au depus puncte de vedere asupra raportului întocmit.

Prin rezoluția din data de 16 august 2022, a fost fixat termen de judecată la data de 21 septembrie 2022, în conformitate cu prevederile art. 493 C. proc. civ.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului declarat de recurentul-reclamant A., care primează în fața excepției lipsei calității procesuale pasive a intimaților Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Casei Naționale de Pensii Publice și excepției nulității, întrucât vizează principiul legalității căilor de atac, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art. 457 C. proc. civ. reglementează principiul legalității căii de atac potrivit căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea în limitele competenței atribuite prin lege fiind de ordine publică.

Potrivit art. XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, în forma modificată prin art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2016, în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017 și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privind "navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare".

Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.

Așa fiind, în litigiile privind conflictele de muncă și asigurările sociale, pentru acțiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.

De altfel, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că:

"împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar alin. (2) al aceluiași articol stipulează că:

"hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.:

"sunt hotărâri definitive … orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs".

Cauza dedusă judecății are ca obiect recalculare pensie.

În consecință, hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Pentru argumentele expuse, în raport cu prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 4399 din 19 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 4399 din 19 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimații STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE și MINISTERUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2022.