ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 144/2022

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2022

Asupra recursului de față, constată următoarele:

În mod prioritar, se cuvine menționat că potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. (...)".

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la 18.11.2015, sub nr. x/2015, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta să-i achite despăgubiri calculate pentru perioada 19.05.2015-30.04.2018 și indemnizația aferentă lunii martie 2015, în temeiul contractului de administrație nr. x/26.08.2014, la care să se adauge dobânda legală calculată de la data scadenței obligațiilor de plată și până la îndeplinirea lor, potrivit O.G. nr. 13/2011. Totodată, a solicitat obligarea pârâtei și la plata contribuției de asigurări sociale pentru despăgubirile acordate.

La data de 02.12.2015 reclamantul și-a precizat acțiunea, arătând că valoarea primului capăt de cerere este de 9.304 RON, iar valoarea celui de-al doilea, de 1.163 RON.

Prin sentința nr. 2463/28.03.2016, Judecătoria Târgu Jiu, secția Civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă, pe rolul căruia cauza a fost înregistrată sub nr. x/2016.

Prin încheierea din 26.09.2016, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a conexat cauza la dosarul nr. x/2016, aflat pe rolul aceleiași instanțe la secția conflicte de muncă și asigurări sociale, având ca obiect cererea reclamantei S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A., prin administrator special B., prin care a solicitat obligarea pârâtului A. la plata sumei de 1.727 RON, din care 1.670 RON reprezintă indemnizație încasată nelegal, iar 57 RON, penalități.

Prin sentința nr. 1745/17.10.2016, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2016.

Prin sentința civilă nr. 9771/15.12.2016, Judecătoria Târgu Jiu, secția Civilă a admis excepția propriei necompetențe materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă, instanță pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2016.

Prin decizia nr. 26/06.03.2017, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Curții de Apel Craiova, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Prin sentința nr. 60/07.06.2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, competența de soluționare a cauzei a fost stabilită în favoarea Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă, pe rolul căruia cauza a fost înregistrată sub nr. x/2016.

Prin sentința nr. 117/30.10.2017, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a respins ca nefondată acțiunea formulată de S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A., a admis în parte acțiunea reclamantului A. și, în consecință, a obligat pe S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A. la plata către reclamant a sumei de 1.163 RON, cu titlu de indemnizație aferentă lunii martie 2015, la care se adaugă dobânda legală și la plata contribuției de asigurări sociale, aferentă acestei sume, a respins primul capăt de cerere și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 86,41 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, ambele părți au declarat apel.

Prin decizia nr. 601/08.05.2018, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a admis apelurile și a anulat sentința apelată, cauza fiind trimisă pentru o nouă judecată primei instanțe.

Prin sentința nr. 16/01.02.2019, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a respins acțiunea formulată de S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A., prin administrator judiciar C.., a admis acțiunea reclamantului A. și a obligat pârâta S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A. la plata către reclamant a sumei de 9.304 RON, reprezentând indemnizația netă lunară pentru calitatea de membru în consiliul de administrație, pentru perioada mai 2015- decembrie 2015, a sumei de 1.163 RON, reprezentând indemnizația netă lunară pentru calitatea de membru în consiliul de administrație aferentă lunii martie 2015, la care se va adăuga dobânda legală. A mai obligat pârâta la plata contribuției de asigurări sociale datorată pentru sumele acordate și la plata către reclamant a sumei de 855,30 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A., în insolvență, reprezentată prin administrator judiciar C.., a declarat apel.

Prin decizia nr. 476/25.06.2019, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a admis apelul și a schimbat sentința apelată, în sensul că a admis în parte acțiunea S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A. și l-a obligat pe intimatul A. la plata sumei de 1.670 RON, cu titlu de indemnizație încasată necuvenit; a trimis primei instanțe spre rejudecare cererea de chemare în judecată promovată de A., în vederea aplicării prevederilor art. 75 din Legea nr. 85/2014.

Prin sentința nr. 117/05.11.2019, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în temeiul dispozițiilor enunțate anterior, a constatat încetată acțiunea reclamantului A..

Împotriva acestei sentințe, A. a declarat apel, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 80/11.03.2020 a Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs, solicitând casarea ei și recunoașterea creanței sale, pentru a se putea înscrie la masa credală a societății intimate.

În motivare, recurentul a arătat că decizia instanței de apel a fost pronunțată cu încălcarea dreptului său de a i se recunoaște creanța și a susținut că, în cauză, au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material și că motivarea instanței de apel este în contradicție cu prevederile art. 75 din Legea nr. 85/2014, deoarece textul de lege se referă la acțiuni judiciare, extrajudiciare sau de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale. În opinia sa, norma legală enunțată viza numai acele acțiuni care tind la realizarea creanțelor, nu și cele care tind la recunoașterea sau constatarea unui drept de creanță, cum este cel din speță.

În drept, a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 12.10.2020 intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului; în ipoteza respingerii acesteia, a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, susținând că instanța de apel a aplicat dispozițiile art. 75 din Legea nr. 85/2014 în mod just.

Răspunzând întâmpinării, autorul căii de atac a invocat nulitatea acesteia.

În temeiul dispozițiilor art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților, care au fost înștiințate că au dreptul de a-și prezenta punctul de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare; numai autorul căii de atac și-a expus punctul de vedere.

La termenul din 10.11.2021 au fost respinse excepțiile nulității întâmpinării și inadmisibilității recursului și a fost admis în principiu recursul, în condițiile art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Analizând recursul și decizia atacată prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte reține următoarele:

Prezentul recurs are ca obiect decizia nr. 80/11.03.2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în cel de-al treilea ciclu procesual.

În primul ciclu procesual, prima instanță a admis în parte demersul judiciar al reclamantului A. și a respins acțiunea formulată de S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A., iar apelurile declarate de ambele părți au fost admise, sentința atacată fiind anulată, iar cauza fiind trimisă spre rejudecare primei instanțe.

În al doilea ciclu procesual, rejudecând cauza, tribunalul a admis cererea reclamantului A. și a respins-o pe cea formulată de S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A.

Instanța de prim control judiciar a admis apelul declarat de S.C. UNITATEA DE EXECUȚIE FORAJE MOTRU S.A., a schimbat sentința apelată, în sensul că a admis în parte acțiunea acesteia; totodată, a trimis spre rejudecare primei instanțe cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în vederea aplicării art. 75 din Legea nr. 85/2014, reținând că în cauză acest text este incident, dat fiind că obiectul acțiunii acestui reclamant vizează valorificarea unui drept de creanță împotriva unei societăți aflate în procedura insolvenței.

În al treilea ciclu procesual, prima instanță, dând eficiență dispozițiilor art. 480 alin. (3) teza finală C. proc. civ. și îndrumărilor instanței de apel stabilite prin hotărârea pronunțată în calea de atac devolutivă, a constatat încetată acțiunea recurentului-reclamant, în temeiul art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Această hotărâre a fost atacată cu apel, calea de atac astfel exercitată fiind respinsă prin decizia care formează obiect al recursului de față, prin care autorul căii de atac a invocat greșita calificare a acțiunii sale, susținând că aceasta era una în constatare și nu în realizare, precum și greșita aplicare a dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 85/2014.

Criticile autorului căii de atac sunt nefondate.

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 480 alin. (3) teza finală C. proc. civ., hotărârile instanței de apel date asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

Ca atare, prima instanță are obligația de conformare la statuările instanței de apel, ea fiind ținută de respectarea dezlegărilor în drept, în temeiul textului evocat mai sus.

Transpunând aceste considerații preliminare la decizia atacată și constatând că ceea ce se aduce în dezbatere pe calea recursului de față vizează aspecte asupra cărora curtea de apel a statuat în al doilea ciclu procesual, Înalta Curte apreciază că, în mod judicios, instanța de prim control judiciar a reținut că incidența ipotezei art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 nu mai poate fi cenzurată în al treilea ciclu procesual, limitându-se la a valorifica natura obligatorie a aspectelor statuate prin decizia civilă nr. 476/25.06.2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, prin care s-a stabilit că dreptul dedus judecății este unul personal, de creanță și că dispozițiile enunțate sunt aplicabile în cauză.

Așadar, în al treilea ciclu procesual instanța de apel nu putea să realizeze un nou examen al naturii acțiunii, deoarece problema de drept dedusă judecății în apel fusese deja dezlegată în ciclul procesual anterior.

Deși împotriva considerentelor deciziei curții de apel din al doilea ciclu procesual, era deschisă calea recursului, aceasta nu a fost exercitată, iar recurentul a invocat nelegalitatea lor abia în cel de-al treilea ciclu procesual, când, pentru considerentele expuse mai sus, repunerea lor în discuție nu mai este posibilă, ele fiind definitiv dezlegate.

Din perspectiva expusă în precedent, nu sunt fondate criticile autorului căii de atac îndreptate împotriva dispoziției de încetare a acțiunii, de vreme ce este necontestat că societatea intimată se află în procedura insolvenței și s-a statuat deja, în ciclul procesual anterior, asupra naturii demersului judiciar, privit ca acțiune în realizarea creanței asupra averii debitoarei.

Aplicarea art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, nu este de natură să nege recurentului, așa cum consideră acesta, dreptul la a participa la procedura insolvenței, deoarece sub rezerva respectării cerințelor Legii nr. 85/2014, creditorii au dreptul să-și prezinte declarațiile de creanță, acestea urmând a fi verificate și, eventual, înscrise în tabel.

În concluzie, deciziei atacate nu i se poate imputa niciun viciu de legalitate din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 sau a naturii acțiunii recurentului-reclamantul, astfel că, pentru considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 80/11.03.2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 ianuarie 2022.