LIPCAN v. MOLDOVA

CUARTA DECIZIE A SECȚIUNEI [*] Cererea nr. 32737/03 de Lilia LIPCAN împotriva Moldovei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 9 octombrie 2007 ca Cameră compusă din: Președintele Casadevell Bonello Traja Pavlovschi Garlicki Šikuta dna Hirvelä, judecători și grefierul adjunct al Secțiunii Aracı având în vedere cererea depusă la 11 august 2003, Având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului. Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. După ce a deliberat, decide după cum urmează: Reclamantul, dna Lilia Lipcan, este un național moldovenesc născut în 1963 și trăiește în Călărași.

Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dl Lilian Osoian, un avocat practicant în Chișinău. Guvernul moldovenesc a fost reprezentat de agentul lor, dl V. Grosu. Faptele cazului, astfel cum au prezentat părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La momentul evenimentelor, reclamantul lucrează în Portugalia. La o dată neespecificată a fost acuzată de fraudă de către autoritățile moldovei și la 20 de ani. Noiembrie 2002 a fost extraditată în Moldova pe baza unui mandat de percheziție internațional. După sosirea în Moldova a fost arestată și plasată în detenție în centrul de detenție al secției de poliție Călărași. A fost ținută acolo până la 16 iunie 2003 și apoi periodic în zilele în care a avut auzuri în cadrul procedurii penale, până în ianuarie 2004. Potrivit reclamantului, celula ei a fost situată în subsolul secției de poliție care nu avea lumină naturală.

În numeroase ocazii, lumina electrică a fost deconectată pentru perioade de până la trei zile. Ea a fost permis să aibă plimbări zilnice timp de doar 15 minute. Cu toate acestea, uneori, nici o plimbare a fost permisă. Toaleta nu a fost separată de restul celulei și nu existau mijloace de a menține igiena în celulă. Nu a existat chiuvetă sau duș și celulă a fost infestată cu vermin. Mâncarea servită deținuților era de o calitate foarte proastă. În loc de paturi, existau rafturi de lemn fără salte, perne, pături sau lenjerie de pat. Starea sănătății ei s-a deteriorat din cauza condițiilor în care a fost reținută. Nu a prezentat însă nici o probă medicală. Guvernul a refuzat toate acuzațiile de mai sus și a susținut că condițiile din centrul de detenție al secției de poliție Călărași nu au constituit tratamente inumane și degradante.

La 20 iunie 2003, reclamantul a prezentat un habeas corpus Prin decizia de aceeași dată, Curtea de District Călărași a respins cererea. Reclamantul a interzis această decizie; totuși, apelul ei nu a fost examinat. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție că condițiile de detenție la secția de poliție Călărași constituie tratamente inumane și degradante. (2) Reclamantul s-a încălcat, de asemenea, faptul că instanța internă nu a examinat recursul împotriva hotărârii Curții de District Călărași din 20 iunie 2003 a constituit o încălcare a articolului 5 § 3 din Convenție. Iunie 2003 a constituit, de asemenea, o încălcare a articolului 13 din Convenție. La 11 iulie 2007, reclamantul a informat Curtea că, în aceeași dată, părțile au semnat un acord de aprobare a unui acord prietenos.

Ea a prezentat Curtea o copie a acordului conform căruia guvernul s-a angajat să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data adoptării unei hotărâri grevate de către Curte, 10 000 [*] Euro (EUR) în ceea ce privește orice prejudiciu moral suferite de reclamant și 1000 EUR în ceea ce privește costurile și cheltuielile. În schimb, reclamantul își retrage cererea și abandonează orice nouă creanțe împotriva Guvernului în legătură cu acest caz. Reclamantul solicită Curtea să elimine prezenta cerere. La 12 iulie 2007, Guvernul a informat de asemenea Curtea că părțile au semnat un acord de soluționare prietenos în conformitate cu liniile menționate mai sus și a solicitat ca cazul să fie eliminat din lista cazurilor.

Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă În consecință, art. 29 § 3 din convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Președintele adjunct al grefierului Fatoș Aracı Casadevell [*] Această decizie a fost rectificată la 23 octombrie 2007 în conformitate cu art. 81 din Regulamentul Curții [*] În conformitate cu art. 81 din Regulamentul de procedură, astfel cum s-a rectificat la 23 octombrie 2007

FOURTH SECTION

DECISION [*] Application no. 32737/03 by Lilia LIPCAN against Moldova The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 9 October 2007 as a Chamber composed of: Mr J. Casadevall , President , Mr G. Bonello , Mr K. Traja , Mr S. Pavlovschi , Mr L. Garlicki , Mr J. Šikuta , Mrs P. Hirvelä, judges , and Mrs F. Aracı , Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 11 August 2003, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together. Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case. Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mrs Lilia Lipcan, is an Moldovan national who was born in 1963 and lives in Călărași.

She was represented before the Court by Mr Lilian Osoian, a lawyer practising in Chișinău. The Moldovan Government were represented by their Agent, Mr V. Grosu. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. At the time of the events the applicant was working in Portugal. On an unspecified date she was charged with fraud by the Moldovan authorities and on 20 November 2002 she was extradited to Moldova on the basis of an international search warrant. After arriving in Moldova she was arrested and placed in detention in the Călărași Police Station detention centre. She was held there until 16 June 2003 and then periodically during the days in which she had hearings in the criminal proceedings, until January 2004. According to the applicant her cell was located in the basement of the police station which had no natural light.

On numerous occasions the electric light was disconnected for periods of up to three days. She was allowed to have daily walks for only fifteen minutes. However, sometimes no walks at all were allowed. The toilet was not separated from the rest of the cell and there were no means of maintaining hygiene in the cell. There was no sink or shower and the cell was infested with vermin. The food served to the inmates was of a very bad quality. Instead of beds, there were wooden shelves with no mattresses, pillows, blankets or bed linen. The state of her health deteriorated due to the conditions in which she was detained. She did not submit, however, any medical evidence. The Government denied all the above allegations and submitted that the conditions in the Călărași Police Station detention centre did not amount to inhuman and degrading treatment.

On 20 June 2003 the applicant submitted a habeas corpus request. By a decision of the same date, the Călărași District Court dismissed the request. The applicant appealed against the decision; however, her appeal was never examined. COMPLAINTS 1. The applicant complained under Article 3 of the Convention that the conditions of detention at the Călărași Police Station amounted to inhuman and degrading treatment. 2. The applicant further complained that the domestic courts’ failure to examine her appeal against the decision of the Călărași District Court of 20 June 2003 amounted to a breach of Article 5 § 3 of the Convention. 3. The applicant submitted that the failure of the domestic courts to examine her appeal against the decision of the Călărași District Court of 20 June 2003 amounted also to a breach of Article 13 of the Convention.

THE LAW On 11 July 2007 the applicant informed the Court that on the same date the parties had signed a friendly-settlement agreement. She submitted to the Court a copy of the agreement according to which the Government had undertaken to pay the applicant, within three months from the date of the adoption of a strike-out decision by the Court, 10,000 [*] euros (EUR) in respect of any non-pecuniary damage suffered by the applicant and EUR 1,000 in respect of costs and expenses. In return, the applicant would withdraw her application and abandon any further claims against the Government in connection with the present case. The applicant requested the Court to strike out the present application.

On 12 July 2007 the Government also informed the Court that the parties had signed a friendly settlement agreement along the above-mentioned lines and requested that the case be struck out of the list of cases. The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). Accordingly, Article 29 § 3 of the Convention should no longer apply to the case and it should be struck out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases.

Fatoș Aracı Josep Casadevall Deputy Registrar President [*] This decision was rectified on 23 October 2007 pursuant to Rule 81 of the Rules of Court [*] As rectified on 23 October 2007 pursuant to Rule 81 of the Rules of Court