Decizia nr. 4537/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 03.02.2020, sub nr. x/2020, reclamantele A. S.A, B. S.A., C. S.A, D. S.A., E. S.A. și F. S.A., au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, anularea Instrucțiunii nr. 1/2019 emise de Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Prin sentința civilă nr. 526 din data de 03.07.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel București, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apei București, secția de contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe reclamantele A. S.A, B. S.A, C. S.A, D. S.A, E. S.A. și F. S.A. și pe pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal. Prin încheierea din 22.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj s-a dispus disjungerea acțiunilor formulate de reclamantele B. S.A., C. S.A, D. S.A., E. S.A. din dosarul nr. x/2020, fiind formate dosare distincte, cu privire la fiecare reclamantă. Prin sentința nr. 141/2020 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Cluj și a fost declinată în favoarea Curții de Apel Iași competența de soluționare a cererii formulate de D. S.A. 1.

Hotărârea instanței de fond Prin încheierea din 30 martie 2021, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, a suspendat judecarea cererii formulate de D. S.A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, având ca obiect anularea Instrucțiunii nr. 1/2019 emise de Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei încheieri, pârâta Agenția Națională pentru Achiziții Publice a formulat recurs solicitând admiterea, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei în vederea continuării judecății. În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 414 coroborate cu prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. În esență, a arătat că suspendarea prezentei cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2019, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu se circumscrie situației prevăzute de dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., întrucât prin soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2019 nu se constată existența sau inexistența unui drept de care să depindă soluționarea prezentei cauze. Așadar, măsura suspendării nu își găsește justificarea, aceasta ducând la temporizarea cauzei, nefiind esențială și benefică soluționării acesteia. A mai precizat că între cele două dosare există identitate de obiect, fapt ce conduce la obligația instanței de a cerceta și de a soluționa prezentul dosar în conformitate cu dispozițiile art. 22 C. proc. civ., deoarece soluția din prezenta cauză nu depinde de soluția din dosarul nr. x/2019 aflat în recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. A exemplificat Decizia nr. 380/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată de secția I Civilă și a menționat alte trei cauze având ca obiect anularea Instrucțiunii nr. 1/2019 în care instanțele de judecată au dispus respingerea cererilor de chemare în judecată. 1.

Apărările formulate în cauză În cauză, nu au fost formulate întâmpinări. Intimata-reclamantă D. S.A a depus note scrise. 1.

Procedura de soluționare a recursului Prin rezoluția din 27 iulie 2021 a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 7 octombrie 2021, cu citarea părților, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018. II. Soluția instanței de recurs Analizând încheierea recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Agenția Națională pentru Achiziții Publice este fondat, urmând a dispune casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății. 2.1. Cu titlu preliminar, Înalta Curte urmează să respingă excepția nulității recursului invocată, în ședință publică, de intimata-reclamantă D. S.A., constatând că recurenta-pârâtă a formulat argumente de ordin critic prin care a invocat greșita interpretare și aplicare a legii de către prima instanță, respectiv a prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care se cirmcumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., indicat de altfel și prin memoriul de recurs. 2.2. Aspecte de fapt și de drept relevante Prin cererea dedusă judecății, reclamanta D. S.A. a solicitat instanței de contencios administrativ anularea Instrucțiunii nr. 1/2019 emise de Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Prin încheierea din data de 30 martie 2021, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ, a suspendat judecarea până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2019 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., raportat și la dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004. În motivarea soluției, prima instanță a reținut că prezenta cauză depinde de modul de soluționare a dosarului înregistrat sub nr. x/2019, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât are același obiect ca și prezenta cauză iar, în situația în care soluția pronunțată de Curtea de Apel București prin care s-a anulat Instrucțiunea nr. 1/2019 va rămâne definitivă, prezenta cauză, ce are ca obiect anularea aceleiași Instrucțiuni, act administrativ cu caracter normativ, va rămâne fără obiect. Amintește Înalta Curte că dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. au în vedere suspendarea judecății atunci când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți. Din cuprinsul dispozițiilor mai sus menționate rezultă că legiuitorul a circumscris măsura suspendării facultative a judecății de îndeplinirea unei condiții procedurale, respectiv existența ori inexistența unui drept care să facă obiectul unei alte judecăți și a unei condiții de oportunitate, reflectată în rezultatul aprecierii instanței pe marginea necesității suspendării procesului, fondată pe legătura de cauzalitate dintre cele două dosare. Înalta Curte constată că prin încheierea recurată, judecătorul fondului nu a demonstrat îndeplinirea, în concret, a condițiilor prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. Deși cele două dosare vizează anularea aceluiași act administrativ cu caracter normativ, Înalta Curte observă că dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit cărora "hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor", dispoziții la care s-a raportat prima instanță în analiza condiției de oportunitate fondată pe legătura de cauzalitate dintre cele două dosare, devin incidente numai în situația în care hotărârea prin care a fost admisă cererea având ca obiect anularea actului administrativ cu caracter normativ, în speță Instrucțiunea nr. 1/2019 emisă de Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, ar avea caracter definitiv. Or, din verificările efectuate pe portalul instanțelor de judecată, sentința nr. 730 din 30 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019, prin care s-a admis cererea de anulare a actului administrativ cu caracter normativ, nu este definitivă, acest dosar fiind înregistrat în prezent, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în faza procesuală a recursului. În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea taxei de timbru, formulată de recurenta-pârâtă, Înalta Curte constată că suspendarea, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., constituie un incident procedural intervenit în judecata cauzei, lăsat la aprecierea instanței de judecată care nu vizează fondul pretențiilor deduse judecății. În contextul nesoluționării acestor pretenții în cadrul cererii de suspendare, Înalta Curte apreciază că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 453 C. proc. civ., întrucât la acest moment nu se poate vorbi despre o parte care a câștigat procesul sau despre culpa procesuală a celeilalte părți căzute în pretenții, iar cheltuielile de judecată efectuate de părți pentru soluționarea cauzei și a tuturor incidentelor procesuale vor fi avute în vedere la pronunțarea pe fondul litigiului. 2.3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru aceste considerente, constatând că recursul este fondat, Înalta Curte urmează să îl admită, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 497 C. proc. civ., dispunând casarea încheierii din 30 martie 2021 și trimiterea cauzei Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal pentru continuarea judecății. PENTRU ACESTE MOTIVE,