ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4214/2021

Ședința publică din data de 24 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 584 din 11 noiembrie 2020, Tribunalul Călărași, secția civilă a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. și pârâtele Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași și Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 394 din 17.03.2021, a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, a declinat judecarea cauzei în favoarea Tribunalului Călărași, secția civilă, a constatat invit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Călărași, secția civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Adresa nr. x/03.02.2020, Direcția Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor Călărași a comunicat reclamantei A. S.R.L. faptul că nu beneficiază de despăgubiri pentru păsările ucise pentru combaterea focarului de B., raportat la prevederile art. 5 alin. (1) din H.G. nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.

Împotriva acestei adrese reclamanta a formulat plângere prealabilă, iar prin adresa nr. x/03.04.2020 Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor i-a comunicat reclamantei A. S.R.L. faptul că plângerea prealabilă formulată în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este neîntemeiată.

Înalta Curte apreciază că actul administrativ care produce efecte juridice este răspunsul Direcției Sanitare Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor Călărași, constând în refuzul privind acordarea despăgubirilor pentru păsările ucise ca măsură de lichidare a focarului de B. - (pseudopestă aviară), solicitate de reclamanta A. S.R.L., acesta fiind actul care îndeplinește cerințele de a fi apreciat ca având natura juridică a unui act administrativ, astfel cum acesta este definit în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în timp ce adresa nr. x/03.04.2020 soluționează o plângere prealabilă împotriva acestui act administrativ, prezentând specificul unui recurs administrativ ierarhic.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (1

1

) Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel."

Deci, art. 10 alin. 1și alin. (11) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

În cauză, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a respins plângerea împotriva refuzului Direcției Sanitare Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor Călărași. Față de caracterul de autoritate publică locală al emitentului pretinsului refuz nejustificat, competența materială de soluționare a cauzei revine tribunalului, secția contencios administrativ și fiscal, deoarece obiectul litigiului îl reprezintă un act administrativ emis de o structură de nivel județean.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Călărași, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. și pârâtele Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași și Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în favoarea Tribunalului Călărași, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 septembrie 2021.