ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.04.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2201/2022

HOTĂRÂRE
08.04.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2201/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 8 aprilie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 2774 din 28 mai 2021 Judecătoria Bacău a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Tribunalului Bacău, secția I-a civilă.

Tribunalul Bacău, secția a I-a civilă, prin sentința civilă nr. 1012/2021 din 26 noiembrie 2021, a admis excepția necompetentei materiale a Tribunalului Bacău în cauza civilă privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, secția contencios administrativ.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2 din 14 ianuarie 2022, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Bacău, a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Tribunalului Bacău, secția I civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență.

În temeiul art. 134 C. proc. civ. a suspendat judecata cauzei și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Judecătoriei Bacău.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin cererea formulată reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâții DSVSA Bacău și ANSVSA solicitând: obligarea ANSVSA să aloce DSVSA Bacău, din bugetul propriu, fondurile necesare efectuării plății sumelor prevăzute de art. IV din Legea nr. 263/2019, conform petitului, obligarea DSVSA Bacău la plata sumei de 55.000 RON aferentă perioadei 16.03.2020 - 31.08.2020 și în continuare până la abrogarea art. IV din Legea nr. 263/2019 (împreună cu dobânda legală calculată de la data de 15.03.2020 până la data plății efective), sume actualizate cu rata inflației de la data de 15.03.2020 până la îndeplinirea obligației stabilite prin titlul executoriu și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău Acordul cadru nr. 21818/18.10.2019, contractul subsecvent de servicii nr. x/18.10.2019 și contractul subsecvent de servicii nr. x/20.12.2019, modificate prin actul adițional nr. x/31.08.2020, deservind circumscripția sanitară veterinară Moinești. Conform art. 3.1.din Acord, obiectul contractului îl reprezintă: achiziții de servicii de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor.

Suma de 10.000 RON este solicitată prin prezenta acțiune în baza prevederilor art. 15 alin. (7) din O.U.G. nr. 117/2020 care modifică și completează O.G. nr. 42/2004 și abrogă art. IV alin. (2) și art. V din Legea nr. 236/2019, text care are în vedere concesionarul activităților specifice domeniului, deci și exercitarea acestei activități în temeiul unui contract de acest tip:

"(7) Prestatorii activităților prevăzute la alin. (2), care asigură un program zilnic de opt ore, cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică și a sărbătorilor legale, primesc lunar, pentru fiecare contract subsecvent, pe perioada de derulare a acestuia, suma de 10.000 RON, exclusiv TVA, din bugetul Autorității, pentru transportul probelor, ridicarea produselor și tipizatelor necesare, instruirea și formarea profesională aferentă activităților contractate, consilierea proprietarilor de animale în vederea comunicării informațiilor privind lanțul alimentar, bunăstarea și condițiile de biosecuritate, efectuarea catagrafiei animalelor în situații de urgență, precum și pentru inspecția și certificarea animalelor destinate sacrificării".

Ulterior, prin aprobarea cu modificări (Legea nr. 291/2020) textul a devenit "(7) Concesionarii activităților prevăzute la alin. (2), care asigură prin unitățile medicale veterinare prevăzute la pct. 35 din anexa nr. 1 un program zilnic de 8 ore pentru proprietarii animalelor din exploatațiile nonprofesionale din circumscripția sanitar-veterinară contractată, cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică și a sărbătorilor legale, primesc lunar, pentru fiecare contract, pe perioada de derulare a acestuia, suma de 10.000 RON, din bugetul Autorității, scutită de TVA, pentru transportul probelor, ridicarea produselor și tipizatelor necesare, instruirea și formarea profesională aferente activităților contractate, consilierea proprietarilor de animale în vederea comunicării informațiilor privind lanțul alimentar, bunăstarea și condițiile de biosecuritate, efectuarea catagrafiei animalelor în situații de urgență, precum și pentru inspecția și certificarea animalelor destinate sacrificării."

Modul de derulare a contractului de concesiune este reglementat de același act normativ în anexa 21.

În fundamentarea pretențiilor sale, reclamantul a arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată și că este titular-prestator al contractului de prestări servicii/acord cadru la care face referire actul normativ, destinatar al legii, calitate conform căreia a realizat fără întrerupere și realizează pe mai departe activitățile de medicină veterinară prevăzute la alin. (2) al art. 15 din O.G. nr. 42/2004, iar odată cu apariția O.U.G. nr. 117/2020 DSVSA Bacău i-a solicitat încheierea acordului-cadru de modificare a contractului în derulare, reclamantul realizând activitățile prevăzute în cuprinsul O.U.G. nr. 117/2020, întocmind întreaga documentație necesară pentru dovedirea eligibilității. Constatând satisfăcute toate exigențele de fond și formă prevăzute de O.U.G. nr. 117/2020, pârâta DSVSA Bacău a înregistrat factura fiscală și decontul emis de reclamantă, cu mențiunea "bun de plată" care face dovada deplină a îndeplinirii tuturor condițiilor legale prevăzute de noul act normativ, cu toate acestea, la finalul lunii noiembrie 2020, pârâta returnând factura aferentă lunii august cu motivarea că ANSVSA nu a alocat fondurile bugetare pentru plata sumei de 10.000 RON aferentă lunii august.

Acțiunea în contencios administrativ subiectiv, poate avea ca obiect principal:

- anularea unui act administrativ în sensul larg al acestei noțiuni (act unilateral sau contract administrativ),

- obligarea autorității publice pârâte la emiterea unui asemenea act ori a altui înscris în vederea recunoașterii unui drept sau interes legitim al reclamantului,

- obligarea autorității publice pârâte la efectuarea unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim al reclamantului,

- obligarea unei autorități publice la punerea în executare a unui act administrativ de autoritate emis la cererea reclamantului sau ca urmare a plângerii prealabile a acestuia.

Obiectul este unul din elementele acțiunii civile și reprezintă pretenția concretă a reclamantului, protecția dreptului subiectiv sau a unui interes ce se poate realiza numai pe calea justiției.

Din modul de redactare al Legii nr. 554/2004, respectiv art. 1, art. 8 și art. 18, contenciosul administrativ este un contencios subiectiv de plină jurisdicție, în cadrul căruia se analizează nu numai conformitatea actului administrativ cu legea sau cu alte acte normative ce au stat la baza emiterii lui, ci și existența unei vătămări produse reclamantului într-un drept sau interes legitim.

În cazul unui litigiu de contencios administrativ ceea ce se verifică de către instanță este dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv dacă actul contestat este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 și dacă s-a produs o vătămare a unui drept sau interes legitim.

În cauză, ceea ce se urmărește de către reclamantă este obligarea pârâților la plata unei sume de bani, obligație asumată de către pârâte prin contractul de concesiune menționat în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004:

"Instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competența de soluționare a instanțelor civile de drept comun".

Astfel, legiuitorul a stabilit competența instanței civile de drept comun pentru acele litigii ce decurg din executarea contractelor administrative.

Înalta Curte apreciază că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă pretențiile rezultate dintr-un contract, fie chiar de concesiune, pretenții ce decurg din executarea contractului, drept urmare prezenta acțiune își are temeiul pe răspundere civilă contractuală, situație în care prezenta cauză are natură civilă de competența instanțelor de drept comun.

Pe de altă parte, împrejurarea că pârâții au calitatea de instituții publice, sau împrejurarea că pretențiile solicitate derivă dintr-un contract de concesiune nu determină natura prezentului litigiu ca fiind unul de contencios administrativ. Ceea ce determină natura litigiul ca fiind de contencios administrativ este ca acesta să fie născut din emiterea sau încheierea unui act administrativ, din tăcerea administrativă ori din refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri referitoare la un drept sau la un interes legitim.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Bacău.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. și pe pârâții Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în favoarea Judecătoriei Bacău.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 aprilie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-04-09
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2325/2021
Ședința publică din data de 9 aprilie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – se
ÎCCJ 2022-09-21
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4101/2022
nr. 126 din 31 ianuarie 2022, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut
ÎCCJ 2021-10-28
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5160/2021
) din Legea nr. 554/2004. Față de dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența revine instanței de contencios administrativ, întrucât primul capăt de cerere, care poate fi considerat principal, este formulat în contradic
ÎCCJ 2021-11-10
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5443/2021
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2021 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecăto
ÎCCJ 2021-11-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5669/2021
91 din 30 septembrie 2021, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția invocată de reclamantă, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei
Sursă