ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4143/2021

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Jibou la data de 28.10.2020, sub nr. dosar x/2020, având ca obiect pretenții, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin reprezentant legal - administrator B., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor A.N.S.V.S.A. și Direcția Județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj D.S.V.S.A., a solicitat obligarea pârâtei A.N.S.V.S.A. să avanseze pârâtei D.S.V.S.A. Sălaj suma de 65.000 RON reprezentând indemnizația cuvenită reclamantei pentru perioada 16 decembrie 2019 - 30 iunie 2020, în executarea contractului de achiziție publică intervenit între reclamantă și pârâta de rangul 2, cu dobânda legală aferentă, calculată începând cu data introducerii acțiunuu și pentru viitor; precum și obligarea pârâtei D.S.V.S.A. să efectueze această plată către reclamantă, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

2.1. Prin sentința nr. 111 din 18 februarie 2021, Judecătoria Jibou a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată prin întâmpinare de pârâta Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - A.N.S.V.S.A. și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - A.N.S.V.S.A. și Direcția Județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj - D.S.V.S.A., în favoarea Tribunalului Sălaj, secția Civilă.

În esență, a reținut incidența dispozițiilor art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, raportat la obiectul cauzei ce vizează pretenții generate de executarea unui contract de achiziție publică numit Acordul cadru de Servicii nr. 30 din 24.07.2018, încheiat de către reclamantă cu pârâta Direcția județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj - D.S.V.S.A.

2.2. Tribunalul Sălaj, secția Civilă, prin sentința civilă nr. 293 din data de 6 aprilie 2021, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, dispunând trimiterea cauzei instanței competente.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul a avut în vedere dispozițiile din preambulul O.U.G. nr. 117/22.07.2020, act normativ adoptat în considerarea faptului că prin Legea nr. 236/2019 pentru modificarea și completarea art. 15 din O.G. nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, a fost prevăzută acordarea unei sume de 10.000 RON lunar beneficiarilor contractelor încheiate în vederea realizării activităților sanitar-veterinare publice, fiind astfel confirmat caracterul de obligație legală și nu de obligație contractuală privind achitarea unei sume fixe, nediferențiate, tuturor beneficiarilor acestor contracte. Prin urmare, a apreciat că obiectul cauzei se circumscrie art. 8 din Legea nr. 554/2004 și, fiind o acțiune de contencios administrativ, competența instanței de judecată se determină prin raportare la art. 10 alin. (1) și alin. (3) din actul normativ menționat.

Astfel, a reținut că reclamanta a formulat pretenții împotriva pârâtei Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care este o autoritate publică centrală conform art. 5 lit. a) din O.G. nr. 42/2004, apreciind că prezenta acțiune este de competența Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal.

2.3. Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 151 din data de 20 mai 2021, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Tribunalului Sălaj, secția Civilă, competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj; a constatat intervenit un conflict negativ de competență între Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Sălaj; a suspendat, din oficiu, judecarea cauzei, și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru pronunțarea soluției anterior menționate instanța a reținut, în esență, că suma de 10.000 RON prevăzută de legiuitor în O.G. nr. 42/2004, modificată prin Legea nr. 236/2019, reprezintă o contraprestație echivalentă serviciilor realizate în cadrul activităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, fiind alocată în executarea contractelor reglementate de actul normativ incident.

Astfel, a reținut incidența prevederilor art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, norme speciale sub aspectul procedurii de soluționare a litigiilor născute din executarea contractelor încheiate în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 98/2016, în considerarea cărora competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Sălaj, secția Civilă.

II. Decizia Înaltei Curți pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii, reținând faptul că nu este vorba despre un conflict negativ de competență tipic, ci de ipoteza prevăzută în teza a II-a a art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., respectiv "cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente".

Obiectul demersului judiciar inițiat de reclamantă îl constituie obligarea pârâtei Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor să avanseze pârâtei Direcția Județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj suma de 65.000 RON reprezentând indemnizația care i se cuvine pentru perioada 16 decembrie 2019-30 iunie 2020, în executarea contractului de achiziție publică intervenit între reclamantă și pârâta Direcția Județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj, cu dobânda legală aferentă, calculată începând cu data introducerii acțiunii și pentru viitor.

Contractul de achiziție publică menționat, numit Acordul-cadru de Servicii nr. 30, are ca obiect achiziția de servicii de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale și al bolilor transmisibile de la animale la om, de protecție a animalelor și a mediului, de identificare și înregistrare a animalelor și a mișcării acestora, precum și de corectare a eventualelor erori sau neconformități generate de nerespectarea termenelor de înregistrare sau de greșeli de înregistrare pentru Circumscripția Sanitară Veterinară B.. În baza acestui Acord-cadru, părțile au încheiat contractul subsecvent de servicii nr. x/24.02.2020, prin care au fost stabilite, în concret, obligațiile părților și durata contractului.

Sumele de bani pretinse de reclamantă prin acțiunea introductivă sunt prevăzute în art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, potrivit căruia: "Beneficiarii contractelor de concesiune și/sau de prestări servicii încheiate anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (2) al art. 15 din O.G. nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, primesc lunar, pentru fiecare contract, suma de 10.000 RON din bugetul Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, până la finalizarea acestora".

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței materiale de soluționare a cauzei.

Din examinarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor doveditoare, astfel cum s-a reținut și prin considerentele expuse supra, se constată că pretențiile reclamantei sunt generate de Contractul - cadru de servicii nr. x/24.07.2018, ce are ca obiect achiziția de servicii de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale și al bolilor transmisibile de la animale la om, de protecție a animalelor și a mediului, de identificare și înregistrare a animalelor și a mișcării acestora, precum și de corectare a eventualelor erori sau neconformități generate de nerespectarea termenelor de înregistrare sau de greșeli de înregistrare pentru Circumscripția Sanitară Veterinară B., încheiat de către Direcția Județeană Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj, în calitate de autoritate contractantă, și reclamanta S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, precum și de contractul subsecvent de servicii nr. x/24.02.2020 încheiat între aceleași părți.

Contractele menționate anterior, a căror natură administrativă nu este contestată în cauză, au fost încheiate în temeiul Legii nr. 98/2016, act normativ ce nu reglementează competența instanțelor judecătorești de soluționare a litigiilor având ca obiect executarea contractelor de achiziție publică, contractelor de concesiune/contractelor de prestări servicii, această competență fiind consacrată legislativ prin Legea nr. 101/2016 din 19 mai 2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

Astfel, potrivit art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, forma în vigoare în perioada de referință, "Procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul."

Așadar, norma legală enunțată supra instituie o competență materială și teritorială alternativă în favoarea instanței de la sediul autorității contractante sau de la sediul/domiciliul reclamantului, iar calificarea dată de reclamantă acțiunii formulate, potrivit căreia pretențiile sale se fundamentează pe existența unui contract de achiziții publice și derivă din derularea/executarea acestui contract, litigiul fiind de competența instanței civile de drept comun, în speță Judecătoria Jibou, sau indicarea de către parte a unui anumit temei juridic, nu înlătură aplicarea normelor de competență anterior evocate.

În acest sens este de observat faptul că prezentul litigiu a fost generat de executarea contractului, iar împrejurarea că partea a solicitat obligarea pârâtei la plata unor sume de bani în temeiul acestuia nu determină schimbarea naturii sale juridice de contract administrativ. În plus, se pune în discuție data de la care este îndreptățită reclamanta să primească sumele de bani solicitate, sume care în prezent sunt primite în temeiul modificărilor legislative intervenite.

Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele Tribunalului Sălaj în sensul că obiectul acțiunii este circumscris dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004 și a aplicării normelor de competență statuate prin art. 10 alin. (1) și alin. (3) din același act normativ, deoarece acestea reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ, în speță dreptul special fiind reprezentat de prevederile Legii nr. 101/2016, care se aplică cu prioritate în virtutea principiului de drept conform căruia specialul derogă de la general, astfel încât ori de câte ori există prevederi derogatorii prevăzute în legi speciale incidente în cauză, acestea din urmă au întâietate.

În contextul normativ incident situației de fapt reținute, având în vedere că autoritatea contractantă Direcția Județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj, ordonator secundar de credite în raport cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și parte în raportul juridic administrativ de față, are sediul în municipiul Zalău, județul Sălaj, iar sediul reclamantei este în localitatea B., județul Sălaj, rezultă că soluționarea cauzei este de competența în primă instanță a Tribunalului Sălaj, secția Civilă.

Față de toate considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Sălaj, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - A.N.S.V.A. și Direcția Județeană Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj, în favoarea Tribunalului Sălaj, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.