ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4127/2021

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj la data de 07.06.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a solicitat obligarea acestora la asigurarea către acesta, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului FINGOLIMOD (denumire comercială B.), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 192 din 29 iunie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A., prin reprezentanți legali tatăl C. și mama D., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a obligat pârâta să îi asigure reclamantului, fără somație și fără trecerea vreunui termen, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) medicamentul FINGOLIMOD (denumire comercială B.) până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal. Totodată, a respins ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă cererea reclamantului împotriva Guvernului României, Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul A., prin reprezentanți legali tatăl C. și mama D., precum și pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ambii recurenți criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

3.1. În dezvoltarea recursului său, recurentul-reclamant, prin reprezentanți legali, a susținut că pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale au calitate procesuală pasivă în cauză, întemeindu-și opinia pe art. 242 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, ale cărui dispoziții le-a enunțat, apreciind că Guvernul României are calitate procesuală pasivă întrucât îi revine obligația aprobării listei cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, printr-o hotărâre adoptată în acest sens.

Totodată, a arătat că la data de 04.09.2018 Ministerul Sănătății a inițiat un proiect de ordin privind prescripția "off-label" a medicamentelor, însă acesta nu a fost adoptat și publicat în Monitorul Oficial, scopul inițierii acestui proiect fiind constituirea unei comisii în vederea aprobării decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului.

Cât privește calitatea procesuală a pârâtei Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, recurentul-reclamant a susținut că aceasta nu și-a exercitat competența legală de a iniția din oficiu evaluarea medicamentului FINGOLIMOD (denumire comercială B.) pentru extinderea indicațiilor terapeutice, evocând prevederile art. 8 lit. d) din Ordinul nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale.

În continuare, recurentul-reclamant a făcut trimitere la jurisprudența europeană în materia dreptului la viață protejat prin intermediul art. 2 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, precum și la dispozițiile art. 22 alin. (1) și art. 34 alin. (1) și (2) din Constituția României, apreciind că în virtutea prevederilor menționate statul român are o obligație pozitivă de a proteja viața cetățenilor săi.

Concluzionând, a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate și rejudecarea cauzei cu consecința respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Guvernul României, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și admiterii pe fond a cererii de ordonanță președințială și față de acești pârâți, invocând sub acest aspect o vastă jurisprudență.

3.2. Prin recursul său, pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a susținut că hotărârea de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii de fond și rejudecarea cauzei cu consecința admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de ordonanță președințială ca neîntemeiată.

În esență, recurenta-pârâtă a arătat că nu are atribuții în asigurarea tratamentului gratuit al unui asigurat și nu justifică astfel o calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât între atribuțiile și competențele instituționale conferite acesteia prin Legea nr. 134/2019 privind reorganizarea sa și pentru modificarea unor acte normative, nu se regăsește obligația de a suporta plata contravalorii medicamentelor compensate sau competențe în asigurarea tratamentului gratuit al unui asigurat, având această atribuție Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Prin întâmpinarea formulată în cauză la data de 12.08.2021, intimatul-pârât Ministerul Sănătății a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant, ca nemotivat și nefondat și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.

Recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și intimatul-pârât Guvernul României au formulat, la rândul lor, întâmpinări față de recursul recurentului-reclamant, solicitând respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.

Prin notele scrise depuse la dosar la data de 21.09.2021, recurentul-reclamant a solicitat respingerea recursurilor declarate în cauză ca nefondate, arătând că principalele critici aduse prin cele două recursuri vizează lipsa calității procesuale pasive și aparența de drept ca și condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale.

La termenul de dezbateri din data de 23 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat, din oficiu, excepția netimbrării recursului pârâtei Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și a rămas în pronunțare pe această excepție, precum și pe recursul recurentului-reclamant din perspectiva susținerii acestuia potrivit căreia, în raport de soluția instanței de fond, nu mai justifică un interes în susținerea căii de atac promovate.

5.1. Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului recurentei-pârâte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale pentru neîndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material (caz de casare circumscris prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.).

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Prin citația comunicată la data de 10 august 2021, conform dovezii de înmânare aflată la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința recurentei-pârâte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 192 din 29 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Recurenta-pârâtă nu a îndeplinit această obligație până la termenul de judecată fixat, iar din verificările efectuate se constată că nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru sau cerere de acordare a facilităților pentru plata taxei judiciare de timbru. De altfel, la termenul de dezbateri din data de 23 septembrie 2021 partea a susținut, prin reprezentant, că nu a achitat taxa judiciară de timbru întrucât a promovat calea de atac înainte de a cunoaște soluția instanței de fond, care îi este favorabilă.

Prin urmare, consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea neîndeplinirii acestei obligații fiind nulitatea recursului netimbrat.

Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va anula recursul declarat de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinței civile nr. 192 din 29 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

5.2. Cât privește recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva aceleiași sentințe, Înalta Curte urmează să examineze cu prioritate excepția lipsei de interes în promovarea acestei căi de atac, având în vedere susținerea părții de la termenul de dezbateri din 23 septembrie 2021, conform căreia la acest moment nu mai are niciun interes în susținerea căii de atac declarate, în condițiile în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pârâta obligată prin dispozitivul sentinței de fond, nu a declarat recurs, soluția favorabilă acestuia rămânând astfel definitivă și intrând în puterea de lucru judecat.

Așa fiind, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al excepției lipsei de interes, pentru considerentele ce succed.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta impunându-se a fi determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Înalta Curte va avea în vedere și prevederile art. 29 din C. proc. civ., potrivit cărora acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, în materia contenciosului administrativ acest lucru presupunând dovedirea existenței actuale a unui drept sau interes legitim încălcat printr-un act administrativ emis de o autoritate publică sau prin refuzul emiterii actului.

Întrucât cauza de față are ca obiect obligarea pârâților, pe cale de ordonanță președințială, la asigurarea către reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%, a medicamentului FINGOLIMOD (denumire comercială B.), la stabilirea interesului procesual în susținerea recursului se au în vedere soluția pronunțată de prima instanță și eventuale modificări survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate.

Sub aspectul reliefat, Înalta Curte reține că prin sentința de fond s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a fost obligată aceasta să îi asigure reclamantului, fără somație și fără trecerea vreunui termen, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) medicamentul FINGOLIMOD (denumire comercială B.), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj. De asemenea, s-a respins ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă cererea reclamantului împotriva Guvernului României, Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

În cauză, pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a formulat recurs împotriva sentinței de fond, iar Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale nu a timbrat recursul declarat împotriva aceleiași sentințe, susținând că nu înțelege să achite taxa judiciară de timbru, dată find soluția de fond care îi este favorabilă, cu privire la acestă cale de atac intervenind sancțiunea nulității.

În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual în susținerea recursului reclamantului, în condițiile în care solicitarea i-a fost îndeplinită de către instanța de fond prin obligarea pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate la asigurarea în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) a medicamentului FINGOLIMOD (denumire comercială B.), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, pârâtă care nu a atacat cu recurs soluția primei instanțe, iar Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a arătat că nu înțelege să timbreze propriul recurs, întrucât a declarat această cale de atac înainte de a cunoaște soluția primei instanțe, care îi este favorabilă.

Cum interesul de a acționa al reclamantului nu mai este actual, potrivit art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același Cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs.

Pentru considerentele expuse la pct. 5 din prezenta decizie, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul declarat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și va respinge recursul declarat de reclamantul A., prin reprezentanți legali C. și D., ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinței nr. 192 din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Respinge recursul formulat de reclamantul A., prin reprezentanți legali C. și D., împotriva sentinței nr. 192 din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.