ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3992/2021

Cadrul procesual Prin cererea înregistrată la 20.09.2016 pe rolul Curții de Apel Pitești, Curtea de Apel București a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Justiției, solicitând obligarea acestuia să emită ordinele de încadrare pentru fiecare dintre cei 965 de judecători aflați în circumscripția Curții de Apel București, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizației de încadrare pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, care să includă majorările de 2%, 5% și 11% acordate prin hotărâri judecătorești definitive și aflate în plată încă din anul 2015 în baza ordinelor de salarizare nr. 1561,1562 și 1563 din 07.05.2015, emise de Ministerul Justiției; sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea prevederilor art. 3 1 alin. (1) 1 - alin. (1) 4 din O.U.G. nr. 57/2015, astfel cum a fost completat prin O.U.G. nr. 43/2016. La 21.12.2016, reclamanta Curtea de Apel București a formulat cerere de modificare a cererii de chemare în judecată, solicitând obligarea pârâtului să emită ordinele de încadrare pentru fiecare dintre cei 965 de judecători aflați în circumscripția Curții de Apel București, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizației de încadrare pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, aflat în plată la nivelul întregii familii ocupaționale "Justiție" care să includă majorările de 25% acordate prin hotărâri judecătorești, respectiv valoarea de referință sectorială de 405 RON, conform O.U.G. nr. 10/2007. La 20.03.2017 reclamanta Curtea de Apel București a formulat cerere precizatoare/completatoare a cererii de chemare în judecată, solicitând obligarea pârâtului să emită ordinele de încadrare pentru fiecare dintre judecătorii aflați în circumscripția Curții de Apel București, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizației de încadrare pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, la valoare de referință sectorială de 405 RON majorată cu 10%, potrivit Legii nr. 293/2015, începând cu 09.04.2015 până la 01.10.2016. La 24.11.2016, în dosarul nr. x/2016, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I. - J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X. și Y., toți prin mandatar P. au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Justiției, solicitând obligarea acestuia să emită ordinele de încadrare pentru fiecare dintre reclamanți, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizației de încadrare pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, care să includă majorările de 2%, 5% și 11% acordate prin hotărâri judecătorești definitive și aflate în plată încă din anul 2015 în baza ordinelor de salarizare nr. 1561,1562 și 1563 din 07.05.2015, emise de Ministerul Justiției; sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea prevederilor art. 3 1 alin. (1) 1 - alin. (1) 4 din O.U.G. nr. 57/2015, astfel cum a fost completat prin O.U.G. nr. 43/2016. Prin încheierea din 20.03.2017, Curtea de Apel Pitești a admis excepția conexității și a trimis dosarul nr. x/2016 la dosarul nr. x/2016.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 141/F-CONT din 04 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă cererea formulată de Curtea de Apel București și cererea formulată de judecătorii înscriși în tabelul atașat în dosarul conexat nr. x/2016, A., B., C., D., E., F., G., H., I. - J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X. și Y. toți prin mandatar P., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției. Au fost admise cererile de intervenție accesorie formulate de intervenienții Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC.. A fost obligat Ministrul Justiției să emită ordine de salarizare pentru judecătorii aflați în circumscripția Curții de Apel București, în care să menționeze că începând cu 09.04.2015 reclamanții beneficiază de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile la nivelul maxim pentru funcțiile deținute calculată la valoare de referință sectorială de 405 RON aferentă familiei ocupațională "Justiție", la care se adaugă majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, majorare aplicabilă din 01.12.2015. La 12 septembrie 2017 a fost admisă cererea formulată de petenții JJ. și CCCC. și a fost îndreptată eroarea materială strecurată în alin. (3) al dispozitivului sentinței nr. 141/F-Cont/04.07.2017, în sensul că în locul sintagmei "reclamanții beneficiază" se va menționa "aceștia beneficiază". La 24 octombrie 2017, a fost admisă cererea formulată de petenta FFF. și s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței nr. 141/F-CONT în sensul că în loc de FFF. se menționează FFF..

Cererea de recurs Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței atacate. În motivarea recursului, a arătat că reclamanta era decăzută din dreptul de a proceda la modificarea cererii de chemare în judecată, având în vedere că nu erau îndeplinite condițiile art. 204 alin. (1) din C. proc. civ.. Instanța de fond, fără a realiza nici un fel de analiză a argumentelor invocate de recurent, a considerat cererea modificatoare drept o cerere de precizare a cuantumului pretențiilor. Recurentul a mai susținut faptul că hotărârea este fundamentată pe motive străine de natura pricinii, respectiv în ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de Apel București la repararea prejudiciului prin plata unor drepturi salariale și plata dobânzilor legale. În ceea ce privește fondul, a arătat recurentul că la nivelul anului 2015 nu exista în sistemul justiției o indemnizație calculată în funcție de un VRS de 405 RON, astfel că nu există nici un temei legal sau de fapt care să conducă la o raportare a salariilor în plată la această valoare începând cu această dată. Totodată, raționamentul instanței de fond a fost acela de a se raporta la nivelul maxim rezultat din hotărâri judecătorești, fără a le cita sau menționa, raționament care este profund viciat. În sistemul de drept românesc practica judiciară nu reprezintă izvor de drept, iar hotărârile judecătorești au efect inter partes, astfel încât o motivare fundamentată exclusiv pe hotărâri judecătorești de care doar instanța are cunoștință și care nu sunt definitive este în mod vădit nelegală.

Apărările intimaților Intimații nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.

Cererea de intervenție accesorie La dosarul cauzei a fost depusă la 3 februarie 2018 o cerere de intervenție accesorie în apărarea intimatei-reclamante Curtea de Apel București din partea dlui DDDDDDDD. prin care a solicitat admiterea în principiu a cererii și respingerea recursului declarat de Ministerul Justiției ca nefondat.

Alte aspecte procesuale La termenul de judecată din 4 februarie 2021 a fost suspendată judecata recursului până la introducerea în cauză a moștenitorilor intimaților HHHHHH. și SSS.. La 23.04.2021 recurentul Ministerul Justiției a depus cerere de repunere a cauzei pe rol. II. Soluția instanței de recurs Cu titlu preliminar, Înalta Curte urmează a EEEEEEEE. pe rol, apreciind îndeplinite condițiile art. 415 din C. proc. civ., fiind indicați prin cererea depusă la dosarul cauzei moștenitorii intimaților HHHHHH. și SSS.. Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat, cu consecința casării sentinței atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Potrivit art. 425 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., hotărârea va cuprinde: "c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate." Totodată, potrivit alin. (2): "(2) Dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor reclamanți sau împotriva mai multor pârâți, se va arăta ceea ce se cuvine fiecărui reclamant și la ce este obligat fiecare pârât ori, când este cazul, dacă drepturile și obligațiile părților sunt solidare sau indivizibile." Astfel, hotărârea trebuie să cuprindă dispozitivul, adică soluția adoptată de judecător cu privire la pretențiile deduse judecății. Dispozitivul, în mod necesar, trebuie redactat de așa manieră încât, pe baza lui, să se poată proceda la executarea hotărârii. De aceea, dacă în dispozitiv nu se indică prestația concretă la care este obligat pârâtul, hotărârea este incompletă și prin urmare este susceptibilă de casare. În acest sens sunt și dispozițiile art. 397 alin. (1) din C. proc. civ. Aceste dispoziții stabilesc obligația instanței de a pronunța o soluție clară, nesusceptibilă de lămuriri ulterioare, de a arăta la ce este obligat fiecare pârât. Această obligație de pronunțare asupra tuturor cererilor presupune ca dispozitivul hotărârii să aibă un conținut cât mai complet, să rezolve în mod concret cererile părților, astfel încât pe baza lui să se poată executa hotărârea. Dispozitivul hotărârii judecătorești nu poate fi incomplet, întrucât trebuie să poată fi executat potrivit dispozițiilor sale intrinseci, astfel încât să nu fie necesară complinirea lui cu probele cauzei. Înalta Curte constată că în dispozitivul sentinței recurate se menționează că a fost obligat pârâtul Ministrul Justiției să emită ordine de salarizare pentru judecătorii aflați în circumscripția Curții de Apel București, fără ca aceștia să fie indicați în concret, omisiune care vizează un aspect esențial al acțiunii, respectiv obiectul acesteia, și care nu poate constitui o eroare materială. Totodată, în ceea ce privește cererile de intervenție formulate în cauză, Înalta Curte reține că era necesar să fie pusă în discuție calificarea acestora, respectiv dacă sunt intervenții accesorii sau principale prin prisma solicitărilor formulate. Înalta Curte are în vedere și dispozițiile art. 22 din C. proc. civ., ce reglementează rolul judecătorului în aflarea adevărului, potrivit cărora: "(1) Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile. (2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc. (4) Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă." În raport de soluția de casare cu trimitere spre rejudecare, Înalta Curte apreciază ca fiind inutilă analizarea celorlalte motive de recurs invocate de recurentă, acestea urmând a fi avute în vedere de către instanța de fond în rejudecare. Având în vedere soluția de admitere a recursului declarat de Ministerul Justiției, cererea de intervenție accesorie formulată de DDDDDDDD. urmează să fie respinsă. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței nr. 141/F - CONT din 4 iulie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Va respinge cererea de intervenție accesorie formulată de DDDDDDDD.. PENTRU ACESTE MOTIVE,