ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3990/2021

Ședința publică din data de 16 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. x/2017, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție nr. x/17.03.2017, solicitând anularea acestuia și înlăturarea sancțiunilor dispuse sau, în subsidiar, înlocuirea sancțiunilor indicate în cuprinsul procesului-verbal cu avertisment.

Prin sentința civilă nr. 5858/11.10.2017, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională.

Împotriva sentinței civile nr. 5858/11.10.2017, pronunțate de Tribunalul București, reclamanta a formulat apel solicitând desființarea/casarea în totalitate și, în rejudecare, să se procedeze la admiterea cererii introductive.

Prin decizia nr. 132 din 3 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respins apelul declarat de apelanta-reclamanta A. S.A., împotriva sentinței civile nr. 5858/11.10.2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, ca nefondat.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamanta, solicitând casarea în totalitate a deciziei și, în rejudecare, admiterea apelului.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant legal, excepția tardivității, excepția netimbrării și excepția inadmisibilității recursului.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, condițiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituția României:

"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior, rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (2) Dispozițiile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel. (3) Împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare se poate face plângere la secțiile de contencios administrativ ale tribunalelor.

Potrivit art. 34 alin. (2) O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată numai cu apel.

În raport de aceste texte de lege, Înalta Curte constată că decizia nr. 132 din 3 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal prin a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-reclamanta A. S.A., împotriva sentinței civile nr. 5858/11.10.2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, este definitivă, mențiune care se regăsește, de altfel, și în cuprinsul dispozitivului acesteia.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 132 din 3 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 132 din 3 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 16 septembrie 2021.