ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3686/2021

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 02.07.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat instanței anularea condiției restrictive "pe toată durata de valabilitate a documentelor respective" din cuprinsul art. 39 al Ordinului MIRA nr. 356/2007. 1.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond Prin încheierea de ședință din 13 octombrie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei privind acțiunea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ - Ordinul MIRA nr. 356/2007. 1.

Cererea de recurs. Motivele de casare Reclamantul A. a contestat încheierea de ședință din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal solicitând repunerea cauzei pe rol, întrucât, în opinia sa, orice soluție pe care o va pronunța instanța în dosarul nr. x/2018 nu va afecta obiectul prezentului dosar nr. x/2019. 1.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și a solicitat respingerea cererii de repunere pe rol, ca neîntemeiată. 1.

Procedura de soluționare a recursului Prin rezoluția din 5 ianuarie 2021 a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 16 iunie 2021, cu citarea părților, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018. 1.

Alte aspecte procesuale Asupra excepției nulității recursului, instanța de recurs s-a pronunțat în ședință publică, respingând-o ca neîntemeiată, astfel cum reiese din practicaua prezentei decizii, apreciind că au fost dezvoltate critici ce se subsumează motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând actele și lucrările dosarului, precum și încheierea recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente. 2.1. Aspecte de fapt și de drept relevante Prin încheierea de ședință din 13 octombrie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a dispus, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei privind acțiunea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ - Ordinul MIRA nr. 356/2007. Dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. au în vedere suspendarea judecății atunci când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți. Din cuprinsul dispozițiilor mai sus menționate rezultă că legiuitorul a circumscris măsura suspendării facultative a judecății de îndeplinirea unei condiții procedurale, respectiv existența ori inexistența unui drept care să facă obiectul unei alte judecăți și a unei condiții de oportunitate, reflectată în rezultatul aprecierii instanței pe marginea necesității suspendării procesului, fondată pe legătura de cauzalitate dintre cele două dosare. Obiectul prezentei acțiuni îl reprezintă cererea reclamantului prin care solicită instanței anularea condiției restrictive "pe toată durata de valabilitate a documentelor respective" din cuprinsul art. 39 al Ordinului MIRA nr. 356/2007. Totodată, în dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a pronunțat sentința civilă nr. 2222/19.07.2019, având ca obiect anularea aceluiași act administrativ, respectiv Ordinul MIRA nr. 356/2007 în ansamblul său, dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în faza procesuală a recursului. Astfel, în mod corect prima instanță a reținut, în motivarea încheierii atacate, că soluționarea prezentei cauze depinde de soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Legătura dintre cele două cauze se justifică prin legătura juridică dintre obiectul prezentei cauze (anularea art. 39 din Ordinul fostului MIRA nr. 356/2007) și actul ce face obiectul dosarului nr. x/2018 (anularea art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 15 alin. (1), art. 21 alin. (2) lit. a) și art. 42 alin. (7) din Ordinul MIRA nr. 356/2007). În concluzie, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, încheierea contestată în cauză, prin care instanța de fond a dispus suspendarea judecății cauzei, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.