ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2022/2022

Ședința publică din data de 27 octombrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați în data în data de 29.08.2022, reclamanta A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul B., cu aplicarea procedurii speciale privind ordonanța președințială, să dispună suplinirea consimțământului pârâtului în vederea transferului școlar al minorei C., de la Școala Gimnazială nr. 2 Sintești, la Școala Gimnazială nr. 17 din municipiul Galați, pentru anul școlar 2022-2023; cu cheltuieli de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 6189/19.09.2022, Judecătoria Galați a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, cu consecința declinării competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Pentru a pronunța această hotărâre, față de obiectul cererii, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. ce instituie competența teritorială exclusivă în favoarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Instanța a mai reținut că din anul 2013 minora a locuit împreună cu părinții săi la locuința bunicii materne în comuna Vidra, sat Sintești, jud. Ilfov, iar, după separarea în fapt a părinților săi în anul 2018, și părăsirea locuinței familiei de către mama sa care s-a mutat în localitatea Șendreni, jud, Galați, minora a rămas să locuiască alături de tată și de frații săi în localitatea Vidra, jud. Ilfov. Cu două săptămâni anterior promovării prezentei acțiuni minora a venit la locuința mamei, reclamanta intenționând ca șederea copilei la locuința acesteia să devină una permanentă, în lipsa unui acord al părților litigante cu privire la acest aspect.

A apreciat faptul că perioada de 10 zile cuprinsă între data venirii minorei la locuința mamei și data promovării prezentului demers judiciar nu este de natură a releva un transfer al reședinței obișnuite a minorei, astfel că, raportat la locuința în fapt a minorei, competența de soluționare a cererii revine Judecătoriei Cornetu, ca instanță mai bine plasată pentru administrarea probelor necesare soluționării cererii.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Cornetu, prin sentința nr. 5457 din 12 octombrie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați; a constatat ivit conflictul negativ de competență; a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că noțiunea de domiciliu sau de reședință a minorului din cuprinsul dispozițiilor art. 114 C. proc. civ. trebuie interpretată în sensul de locuință efectivă a minorului, respectiv domiciliul acestuia de fapt, pentru o administrare cât mai eficientă și facilă a probelor.

Instanța a reținut că minora locuia la data introducerii cererii de chemare în judecată la domiciliul mamei, situat în comuna Ședreni, sat Șendreni, județul Galați, aspect ce rezultă din Raportul de anchetă socială nr. x/01.09.2022, întocmit de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Șendreni, precum și din procesul-verbal de ascultare a minorei din data de 05.09.2022.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul B., să dispună pe calea ordonanței președințiale suplinirea consimțământului pârâtului în vederea transferului școlar al minorei C..

În stabilirea competenței de soluționare a acestui demers judiciar, atât Judecătoria Galați, cât și Judecătoria Cornetu, s-au raportat la dispozițiile art. 114 C. proc. civ., normă specială ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită în privința cererilor ce vizează ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie spre deosebire de cererile patrimoniale ori privitoare la drepturi de care părțile pot dispune, în sensul art. 126 alin. (1) C. proc. civ., însă izvorul conflictului negativ de competență îl reprezintă interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Noțiunea de ocrotire a persoanei fizice nu este definită expres de legiuitor, însă poate fi regăsită în cuprinsul Titlului III din Cartea I "Despre persoane" din C. civ. (art. 104-186).

Acțiunile având ca obiect modalitatea de exercitare a autorității părintești (drepturile și îndatoririle părinților cu privire la persoana și bunurile copilului) și stabilirea domiciliului unui minor se circumscriu sferei noțiunii de ocrotire a minorilor și, implicit, sferei noțiunii de ocrotire a persoanelor fizice.

Noțiunea de domiciliu sau de reședință a persoanei ocrotite, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 114 C. proc. civ., se interpretează prin prisma rațiunii pe care legiuitorul a avut-o în vedere în această materie, prin stabilirea unor norme de competență teritoriale derogatorii de la dreptul comun, în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului, care guvernează această materie.

Astfel, necesitatea stabilirii competenței teritoriale în favoarea instanței în circumscripția căreia se află domiciliul minorului a pornit de la împrejurarea că, în cadrul acestei proceduri speciale, se impune, de cele mai multe ori, administrarea de probatorii referitoare la condițiile în care minorul trăiește, inclusiv ascultarea minorului.

Or, pentru o administrare cât mai eficientă și facilă a probelor, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noțiunea de domiciliu sau de reședință a minorului din cuprinsul dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., trebuie interpretată în sensul de locuință efectivă a minorului, respectiv domiciliul acestuia de fapt.

În cauza dedusă judecății, se constată că la data introducerii cererii de chemare în judecată domiciliul reclamantei, mama minorei, cât și în prezent, era și este în comuna Ședreni, sat Șendreni, județul Galați, conform cărții de identitate seria x nr. x, eliberate în data de 05.12.2018.

Din Raportul de anchetă socială nr. x/01.09.2022, întocmit de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Șendreni, jud. Galați, reiese că la adresa anterior menționată locuiesc reclamanta A., concubinul acesteia, precum și minorii C. și D.. Aceste împrejurări factuale rezultă și din procesul-verbal de ascultare a minorei C. din data de 05.09.2022, fiind consemnat faptul că minora locuiește în prezent alături de mama sa, în comuna Șendreni, județul Galați, iar "până în urmă cu două săptămâni, venea în vizită la mama sa".

Potrivit declarației minorei, aceasta s-a mutat din comuna Vidra, județul Ilfov, în comuna Șendreni, județul Galați, cel mai târziu în jurul datei de 22 august 2022, locuind, implicit, la adresa indicată de către reclamantă, la data introducerii demersului judiciar, respectiv, 29 august 2022.

În determinarea competenței teritoriale, Înalta Curte va ține seama de locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, apreciind că domiciliul reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice, iar noțiunea de domiciliu este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, ale cărui dispoziții prevăd că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală."

Or, în cauză se constată că potrivit probelor administrate, locuința principală a minorei a fost stabilită începând cu luna august 2022, în județul Galați, comuna Șendreni, aceasta devenind centrul vieții cotidiene a minorei, unde își defășoară existența de zi cu zi. Din această perspectivă a voinței tranșante a mutării centrului existenței cotidiene a minorei, durata șederii sale la noua sa locuință nu reprezintă un element determinant.

Prin urmare, reținând că la data introducerii acțiunii domiciliul în fapt al minorei era la adresa reclamantei din comuna Ședreni, sat Șendreni, județul Galați, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Galați, Înalta Curte constată că aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 octombrie 2022.