ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1928/2022

Ședința publică din data de 18 octombrie 2022

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, la data de 29 decembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C., C., D. și E., constatarea împlinirii termenului de prescriere a obligațiilor civile ce îi revin din sentința penală nr. 449/D din data de 20 decembrie 2016 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 331 din data de 16 martie 2017 a Curții de Apel Bacău.

Pârâții nu au formulat întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 6 aprilie 2022, instanța a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1828 din data de 6 aprilie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Bacău a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Bacău a făcut aplicarea art. 107 C. proc. civ., reținând că, în speță niciuna din părți nu are domiciliul în circumscripția sa teritorială - pârâții au domiciliul în localitatea Voinești, jud. Vaslui, iar reclamantul are domiciliul în aceeași localitate, aflându-se în prezent în Penitenciarul Vaslui.

Totodată, a apreciat că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 113 C. proc. civ., ce reglementează competența teritorială alternativă.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1797 din data de 15 iulie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Bârlad a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei judecătorii, invocată de instanță, din oficiu, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit.

Astfel, Judecătoria Bârlad, în esență, a reținut că Judecătoria Bacău a invocat excepția necompetenței teritoriale din oficiu, în temeiul art. 107 C. proc. civ., deși norma este edictată pentru protejarea unui interes privat.

În aceste condiții, având în vedere caracterul relativ al competenței, a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.

A constatat că, din dispozițiile legale menționate rezultă că excepția de necompetență teritorială de ordine privată nu poate fi invocată, din oficiu, de către instanță, precum și că aceasta se impune a fi invocată cu respectarea unui termen procedural imperativ

Raportat la circumstanțele cauzei, a reținut că excepția necompetenței teritoriale de ordine privată nu a fost invocată de niciun pârât prin întâmpinare, ci s-a reținut invocarea acesteia la termenul de judecată din data de 6 aprilie 2022, când instanța a apreciat că Judecătoria Bacău nu este competentă să soluționeze cauza în raport de domiciliul pârâților.

Prin urmare, a considerat că, din moment ce pârâții nu au invocat excepția de necompetență teritorială prin întâmpinare, conform dispozițiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., ci aceasta a fost ridicată de instanță din oficiu, așadar, cu nerespectarea regimului juridic al invocării excepției de necompetență, instanța învestită de reclamant pentru soluționarea cererii sale, respectiv Judecătoria Bacău a devenit instanță competentă să soluționeze procesul.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Bacău și Judecătoria Bârlad și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, cea de-a doua instanță reținând că judecătoria inițial învestită nu putea invoca din oficiu necompetența teritorială, întrucât, în cauză, aceasta este una de ordine privată.

Litigiul de față are ca obiect cererea prin care reclamantul a solicitat instanței de judecată să constate că a intervenit prescripția obligațiilor civile ce îi reveneau potrivit sentinței penale nr. 449/D din data de 20 decembrie 2016 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 331 din data de 16 martie 2017 a Curții de Apel Bacău.

Regula generală în materie de competență teritorială este reglementată de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

În conformitate cu dispozițiile art. 130 C. proc. civ., excepția necompetenței se invocă în mod diferit, în funcție de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competență încălcate.

Necompetența este de ordine publică în situațiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competența generală a instanțelor judecătorești, competența materială și competența teritorială exclusivă, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.

În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetența este de ordine privată.

Normele de competență reglementate de art. 107 C. proc. civ., sunt de ordine privată, iar, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetență de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Or, în condițiile în care această excepție nu este invocată de către pârât, instanța învestită nu o poate invoca din oficiu, aceasta rămânând competentă să soluționeze pricina.

În cauză, în termenul stabilit de lege, pârâții, care nu au formulat întâmpinare, nu au invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău, ci instanța a invocat această excepție din oficiu, la termenul de judecată din data de 6 aprilie 2022.

Prin urmare, față de prevederile legale sus-menționate, Judecătoria Bacău, chiar dacă nu ar fi fost competentă să judece cauza, nu putea să invoce din oficiu necompetența sa teritorială și să se desesizeze în acest fel de soluționarea pricinii.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 octombrie 2022.