ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1700/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1700/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 29 septembrie 2022
Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare, Înalta Curte constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 27 octombrie 2021 la Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, reclamanta A. a declarat recurs împotriva încheierii din 11 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 05 noiembrie 2021 și repartizat aleatoriu spre soluționare completului de filtru CF x.
În cuprinsul cererii de recurs, fără a invoca incidența vreunuia dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a solicitat casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța de executare și pronunțarea unei ordonanțe președințiale privind executarea silită în condițiile legii.
În continuare, recurenta a solicitat repunerea pe rol a cauzei și continuarea judecății privind dosarul execuțional nr. x/2009, obiect al ordonanței președințiale nr. 6473/2006, titlu executoriu pronunțat în dosarul nr. x/2006 al Judecătoriei Petroșani, recurenta prezentând, pe larg, situația de fapt a litigiului.
Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac.
Prin raport s-a reținut că, în opinia raportorului, partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate, recursul este declarat în termenul legal, este timbrat și îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ., însă criticile formulate prin cererea de recurs nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Totodată, s-a reținut că, în temeiul dispozițiilor art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra admisibilității în principiu a recursului și să aprecieze cu privire la încadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ.
Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 31 mai 2021.
Părțile nu au depus punct de vedere la raport.
Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția nulității recursului reținută prin raport, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Cu titlu preliminar, referitor la cererea de repunere pe rol a cauzei, se reține că această cerere se formulează și se depune la instanța care a dispus măsura suspendării judecății, instanța respectivă urmând a o analiza, după îndeplinirea obligațiilor de plată a taxei judiciare de timbru, dacă este cazul.
Așadar, Înalta Curte reține că a fost învestită exclusiv cu soluționarea recursului îndreptat împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei, cererea de repunere pe rol a cauzei fiind în competența instanței care a dispus suspendarea.
Analizând condițiile de formă ale cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.
În cauză, prin încheierea din 11 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea cauzei pentru lipsa părților.
Prin motivele de recurs, recurenta nu a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluția pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, ci și-a exprimat nemulțumirea cu privire la soluțiile date de instanțele de judecată litigiilor în care a fost parte și cu privire la modul de administrare a probatoriului în aceste litigii.
Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată și să combată cele reținute de instanță, în sensul că la strigarea cauzei nu s-a prezentat niciuna dintre părți și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Or, recurenta a dedus judecății numai aspecte de fapt ale litigiului, care nu pot face obiectul prezentei căi extraordinare de atac, de reformare, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmărește să supună instanței examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale încheierii atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din același act normativ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din data de 11 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din data de 11 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 septembrie 2022.