ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1392/2021

Ședința publică din data de 16 iunie 2021

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 05 octombrie 2020, pârâta A. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 271/2020-R din 01 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 27 noiembrie 2020 și repartizat aleatoriu spre soluționare completului de filtru nr. 10.

Prin cererea de recurs, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs declarate împotriva deciziei nr. 271/2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, arătând că instanța de recurs nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, ceea ce atrage nulitatea absolută a hotărârii și, pe cale de consecință, și a încheierilor de ședință din 14 mai 2018, 4 iunie 2018 și 17 septembrie 2018, inclusiv a sentinței civile nr. 6670/2018, pronunțate de instanța de fond.

În continuare, recurenta a prezentat situația de fapt a litigiului, precum și nemulțumirile sale cu privire la modul de soluționare a cererilor sale.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reținut că, în opinia raportorului, partea nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei atacate, recursul fiind declarat împotriva unei decizii definitive pronunțate în recurs. De asemenea, s-a reținut că, în temeiul dispozițiilor art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra admisibilității în principiu a recursului, din perspectiva legalității căii de atac.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 01 martie 2021, respectiv la 02 martie 2021.

Recurenta-pârâtă a depus punct de vedere la raport, la data de 11 martie 2021, prin care a învederat că nu este de acord cu concluziile prezentate în raportul asupra admisibilității în principiu a recursului.

Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 din C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Dispozițiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

De asemenea, potrivit art. 94 lit. j) C. proc. civ., sunt de competența judecătoriei "cererile de împărțeală judiciară indiferent de valoare".

În cauză, prin încheierea din 26 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul Bihor, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019 având ca obiect "partaj judiciar", instanța, găsind necesare noi lămuriri și pentru a pune în discuție cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a Protocoalelor SRI, invocată de apelanta A., în temeiul art. 400 C. proc. civ., a dispus repunerea cauzei pe rol.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta A., cale de atac care a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin decizia civilă nr. 271/2020-R din 1 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, decizia fiind definitivă.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că recurenta-pârâtă a supus căii extraordinare de atac a recursului o încheiere prin care tribunalul a dispus repunerea pe rol a dosarului având ca obiect partaj judiciar, pronunțând în acest sens o încheiere premergătoare cu caracter preparatoriu, iar potrivit art. 466 alin. (4) C. proc. civ., împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afara de cazul când legea dispune altfel.

S-a mai reținut că încheierile premergătoare, indiferent de felul lor, nu pot fi atacate cu apel (respectiv recurs) decât odată cu fondul, făcând corp comun cu hotărârea finală și, prin urmare, vor fi supuse căii de atac numai odată cu aceasta, în măsura în care respectiva hotărâre are deschisă vreo cale de atac.

În speță, s-a constatat că la data declarării căii extraordinare de atac, cauza (cererea de apel) nu era încă soluționată, fiind soluționată, ulterior, prin decizia civilă nr. 1129/A din 13.12.2019, când Tribunalul Bihor a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanta A., în contradictoriu cu intimații B., C., D., E., F., G., împotriva sentinței civile nr. 6670/2018 pronunțata de Judecătoria Oradea și încheierilor de ședință din data de 14.05.2018, 04.06.2018, 17.09.2018, ce au fost păstrate în totalitate, hotărârea fiind definitivă.

Curtea de apel a reținut incidența, în cauză, și a dispozițiilor art. 995 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cu care hotărârea de partaj este supusă numai apelului, astfel că împotriva sentinței pronunțate de prima instanță (judecătorie) asupra cererii principale de partaj nu se va putea exercita decât o singură cale de atac, respectiv apelul (la tribunal).

Prin urmare, instanța a reținut că împotriva încheierii premergătoare prin care s-a dispus repunerea cauzei pe rol nu se poate face recurs decât odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza, neexistând o dispozitie legală care să îngăduie atacarea ei pe cale separată și doar dacă respectiva hotărâre este supusă vreunei căi de atac.

În acest context factual, Înalta Curte reține că hotărârea atacată a fost pronunțată în calea de atac a recursului, iar reiterarea aceleiași căi de atac este inadmisibilă, având în vedere că, în dreptul procesual român, sistemul căilor de atac este guvernat de principiul legalității, respectiv al unicității.

Potrivit principiului legalității căii de atac consacrat de art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile legii.

Prin urmare, întrucât decizia atacată în prezenta cauză este o decizie definitivă, pronunțată în soluționarea unui recurs, părțile nu mai au deschisă calea de atac a recursului, având în vedere dispozițiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ. care stipulează expres că o cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri o singură dată.

Pentru aceste considerente, întrucât pârâta a uzat de calea de atac a recursului, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâta A. împotriva deciziei nr. 271/2020-R din 01 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta A. împotriva deciziei nr. 271/2020-R din 01 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibil.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 iunie 2021.