ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1639/2022

HOTĂRÂRE

27.09.2022

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1639/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 27 septembrie 2022

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 19.07.2022, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat, în esență, încuviințarea executării silite împotriva debitorului-avalist B., la cererea creditorului C. S.A., în baza titlului executoriu reprezentat de Biletul la Ordin seria x emis la data de 22.06.2022 de către D. S.R.L.

Prin sentința nr. 4232 din 27 iulie 2022, Judecătoria Cornetu, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cornetu, invocată de instanță, din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal.

În motivare, a reținut că, potrivit mențiunilor din cererea de executare silită, debitorul principal D. S.R.L. are sediul social în Localitatea Drăgănești-Olt, județul Olt, iar debitorul-avalist B. are domiciliul în oraș Bragadiru, județul Ilfov.

A reținut incidența art. 666 raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., că art. 645 și 651 fac discticnție între creditor și debitor, pe de o parte, și terții garanți pe de altă parte., sens în care a constatat că art. 651 trebuie ca vizând domiciliul/sediul debitorului principal, iar nu pe cel al terțului garant.

Instanța a avut în vedere că debitorul principal (D. S.R.L.) avea la data formulării cererii de executare silită sediul social în localitatea Drăgănești-Olt, județul Olt, față de care a reținut că instanța de executare competentă să încuviințeze executarea silită și pentru debitorul accesoriu, debitorul-avalist, este Judecătoria Caracal.

Învestită prin declinare, Judecătoria Caracal a pronunțat sentința nr. 509 din 11 august 2022, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Caracal, invocată din oficiu și a declinat competența soluționării cererii în favoarea Judecătoriei Cornetu; a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Caracal și Judecătoria Cornetu, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare.

În motivare, a apreciat că în cauză nu este vorba despre o pluralitate de debitori, unul accesoriu și unul principal, întrucât executorul judecătoresc a formulat, pentru creditoare, cererea de încuviințare a executării silite numai în raport cu un singur debitor, și anume cu cel avalist, care, la data sesizării organului de executare, avea domiciliul în Orașul Bragadiru, județul Ilfov.

A invocat jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție a României (Decizia nr. 148 din 19 ianuarie 2018, pronunțată de secția I Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție), prin care s-a statuat că, în cazul cererii de încuviințare a executării silite în temeiul unui bilet la ordin, debitorul poate fi reprezentat atât de emitentul biletului la ordin, în calitate de debitor principal, cât și de avalist, în calitate de garant, iar competența se stabilește potrivit art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ. - normă de competență proprie fazei de executare silită (Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.).

II. Considerentele Înaltei Curți

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc A. la 14 iulie 2022, sub nr. x/2022, creditoarea C. S.A. a solicitat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin Seria x emis în data de 22.06.2022 de D. S.A. și avalizat de B., în calitate de avalist.

Urmare acestei cereri, Biroul Executorului Judecătoresc A. a învestit Judecătoria Cornetu cu cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu.

Această cerere a fost formulată de organul de executare în baza art. 666 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează că, "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) și dovada achitării taxei judiciare de timbru."

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel (…)"

Prevederile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. au atribuit instanței de executare competența de soluționare a cererilor de încuviințare a executării silite, a contestațiilor la executare, precum și a oricăror alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Art. 648 alin. (1) C. proc. civ. reglementează posibilitatea creditorului de a urmări, în condițiile legii, în limita creanței și accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, și "bunurile terților care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispozițiile privitoare la drepturile și obligațiile debitorului se aplică în mod corespunzător și terților garanți, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel."

Potrivit art. 106 din Legea nr. 58/1934 (asupra cambiei și biletului la ordin) raportat la art. 52 din același act normativ trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt ținuți solidar față de posesor, iar posesorul are drept de urmărire împotriva tuturor acestor persoane individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat.

Conform art. 106 coroborat cu art. 35 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, avalistul este ținut în același mod ca persoană pentru care a garantat. Dacă avalul a fost dat pentru tras, avalistul deține un obligat direct la fel ca și trasul, iar împotriva lui posesorul va exercita acțiunea cambială directă/executarea cambială.

Prin urmare, posesorul biletului la ordin se poate îndrepta și împotriva avalistului pentru recuperarea debitului restant.

În acest fel a procedat creditoarea C. S.A. care a sesizat organul de executare cu cererea de încuviințare a executării silite a debitorului B. (avalistul biletului la ordin), iar nu a emitentei titlului executoriu, debitoarea D. S.A.

Astfel, cadrul procesual a fost stabilit de petenta C. S.A. prin cererea de încuviințare a executării silite, asupra căreia instanța urmează a se pronunța, în limitele învestirii sale, în aplicarea principiului disponibilității.

Constatând că, la data sesizării organului de executare, debitorul avalist B. avea domiciliul în Bragadirul, județul Ilfov, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, ca instanță de executare.