ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1253/2022

Ședința publică din data de 7 iunie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la data de 24.08.2021, sub numărul x/2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., F., G. și H., să se dezbată succesiunea după defuncții I., decedat la data de 13.11.1997, J., decedată la data de 03.04.2012, K., decedat la data de 05.06.2015 și I., decedat la data de 09.04.2020, precum și întabularea succesivă a drepturilor de proprietate astfel dobândite de părți, cu titlu de moștenire, cu cheltuieli de judecată.

În drept, a invocat prevederile art. 555-885 și urm., 954 și urm., 1041-1042,1100 și urm. C. civ. și art. 194, 254, 258, 411 C. proc. civ. și art. 23 din Legea 18/1991.

2.1. Prin sentința civilă nr. 2334/2021 din data de 9 decembrie 2021, Judecătoria Bistrița, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța a reținut că imobilul cu privire la care reclamanta a formulat acțiunea de constatare dobândire drept de proprietate prin reconstituire, este situat în localitatea Sărata, jud. Bistrița-Năsăud, însă ultimele domicilii ale defuncților I., J., K., respectiv I. au fost în localitatea Galați, jud. Galați, respectiv Cluj-Napoca, jud. Cluj, Ivești, jud. Galați, fiind solicitată dezbaterea succesivă a succesiunilor în vederea stabilirii titularului final al dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, teren.

A mai arătat că, în conformitate cu prevederilor art. 954 alin. (2) C. civ., moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.

A reținut că, în ceea ce privește cererea de chemare în judecată având ca obiect sistarea stării de indiviziune provenite din succesiune, competența teritorială se stabilește după regulile din art. 118 C. proc. civ., acest articol fiind aplicabil și în situația în care în masa succesorală se găsesc imobile situate în altă circumscripție decât cea în care se află ultimul domiciliu al defunctului.

Având în vedere aceste dispoziții, raportat la ultimul domiciliu pentru trei dintre defuncții a căror succesiuni se dezbat în cauză, aflat în circumscripția Judecătoriei Galați, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bistrița, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Galați, prin sentința civilă nr. 3091/2022 din 28 aprilie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița. A constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

A constatat instanța că, în prezentul litigiu, competența de soluționare este atrasă potrivit prevederilor art. 118 alin. (1) C. proc. civ., prin raportare la alin. (3).

A reținut că, în materie succesorală, până la ieșirea din indiviziune, competența aparține în mod exclusiv instanței de la ultimul domiciliu al defunctului, iar în situația în care s-au formulat astfel de cereri de chemare în judecata, care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv, competența va aparține instanței de la ultimul domiciliu al oricăruia dintre defuncți, reclamantul fiind cel care are, potrivit art. 116 C. proc. civ., alegerea între instanțele deopotrivă competente.

A conchis instanța că, întrucât ne aflăm în prezența unei competențe alternative (ultimele domicilii ale decedaților fiind în Bistrița, respectiv Galați) și, având în vedere că reclamanta a înțeles să investească Judecătoria Bistrița cu soluționarea cererii, competența teritorială de soluționare a cauzei aparține acestei instanțe.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de chemare în judecată are ca obiect solicitarea de a se constata că în masa succesorală după defunctul I. (d.13.11.1997, cu ultimul domiciliu în municipiul Bistrița) intră și un teren în suprafață de 1600 mp, arabil, situat în localitatea Sărata, județul Bistrița-Năsăud (suplimentând astfel masa succesorală astfel cum este inclusă în certificatul de moștenitor emis după acest defunct în anul 2002) precum și că diferite cote din alte suprafețe de teren menționate în același certificat (parcelele 166 și 167, teren arabil în satul Sărata) au făcut parte din succesiunile deschise ulterior în privința altor persoane decedate (J. d.03.04.2012 cu ultimul domiciliu în municipiul Bistrița, K., d.05.06.2015, cu ultimul domiciliu în municipiul Bistrița și I., d.09.04.2020, cu ultimul domiciliu în municipiul Galați), ale căror succesiuni au fost culese tot de reclamantă, integral.

În consecință, s-a solicitat a se constata că reclamanta este unică moștenitoare cu privire la imobilul de 3100 mp teren și s-a cerut înscrierea sa ca proprietar în cartea funciară.

Prin urmare, cererea de chemare în judecată privește mai multe succesiuni și nu are ca obiect ieșirea din indiviziune, fiind aplicabile astfel dispozițiile art. 118 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc competența instanței de la ultimul domiciliu al oricăruia dintre defuncți.

De asemenea, sunt incidente dispozițiile art. 116 C. proc. civ., alegerea dintre mai multe instanțe competente teritorial aparținând reclamantei.

Înalta Curte constată, cum s-a arătat mai sus, că trei dintre defuncți (I., K. și J.) au avut, la data decesului, ultimul domiciliu în municipiul Bistrița, iar defunctul I. în municipiul Galați.

Întrucât Judecătoria Bistrița a fost inițial învestită cu cererea de chemare în judecată, în aplicarea prevederilor art. 118 alin. (2) și art. 116 C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei a fost fixată de parte în favoarea acestei instanțe.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 iunie 2022.