ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2551/2021

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Marghita la data de 16 martie 2020, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții B. și C. solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care:

- să se constate că masa succesorală rămasă după defuncta D. junior se compune din cota de 1/3 din TP nr. 2140 Marghita: teren extravilan în suprafață totală de 3 ha și 3.700 mp compusă din: nr. top. x, în suprafață de 2 ha și 5.400 mp, înscris în CF nr. x Marghita, nr. top. x, în suprafață de 1.400 mp înscris în CF nr. x Marghita, nr. top. x, în suprafață de 3.300 mp, înscris în CF nr. x și CF nr. x, nr. top. x, în suprafață de 3.600 mp înscris în CF nr. x și CF nr. x, astfel cum este înscrisă în TP nr. 2140 Marghita;

- să se constate că pârâtul C. este moștenitor legal în cotă de 1/1 din cota de 1/3, în calitate de fiu al defunctei D. junior;

- să se dispună sistarea stării de indiviziune prin formarea a două loturi după cum urmează:

a. către A. terenul extravilan în suprafață totală de 2 ha și 2.500 mp compusă din: nr. top. x, în suprafață de 2 ha și 1.100 mp înscris în CF nr. x Marghita, nr. top. x, în suprafață de 1.400 mp înscris în CF nr. x Marghita, astfel cum este înscrisă în TP nr. 2140 Marghita;

b. către B. terenul extravilan în suprafață totală de 1 ha 1.200 mp, nr. top. x, în suprafață de 3.300 mp, înscris în CF nr. x și CF nr. x, nr. top. x, în suprafață de 3.600 mp înscris în CF nr. x și CF nr. x, 4.300 mp înscris în CF nr. x Marghita, fără sultă, și

- să se dispună întabularea dreptului de proprietate conform loturilor solicitate.

2.1. Prin sentința civilă nr. 397 din 26.03.2021, pronunțată de Judecătoria Marghita, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu, dispunându-se, pe cale de consecință, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

În motivarea soluției de declinare s-a reținut că, în cauză, capătul principal al cererii introductive este reprezentat de stabilirea masei succesorale rămase după defuncta D. junior și stabilirea calității de moștenitor a pârâtului C. după aceasta, întrucât de soluționarea acestuia depinde soluționarea celorlalte capete de cerere, respectiv partajul și întabularea drepturilor rezultate în urma acestuia.

Reținând incidența dispozițiilor art. 118 alin. (1) C. proc. civ. și constatând că defuncta D. junior a cărei succesiune suplimentară se solicită a fi dezbătută a avut ultimul domiciliul în circumscripția teritorială a Judecătoriei Cluj Napoca, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și s-a dispus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj Napoca, secția civilă, prin sentința civilă nr. 5896 din 23 septembrie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca în soluționarea prezentei cauze, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Marghita. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii instanța a reținut că, în cauză, competența instanței se determină în funcție de capătul de cerere privind sistarea stării de indiviziune în privința imobilelor cuprinse în Titlul de Proprietate nr. x/09.12.2002 emis pe numele reclamantei, a pârâtului B. și a defunctei D., de pe urma defunctei D. senior, constatare în raport cu care instanța competentă este Judecătoria Marghita, în circumscripția căreia se află ultimul domiciliu al acestei defuncte.

S-a arătat că solicitarea de suplimentare a masei succesorale rămase de pe urma defunctei D. junior se subsumează acțiunii în partaj, fiind un pas necesar pentru soluționarea cererii pe care instanța îl realizează înainte de a dispune împărțirea imobilelor cuprinse în TP nr. 2140/09.12.2002. Finalitatea acțiunii formulată de reclamantă este aceea a realizării partajului succesoral, iar capetele de cerere prin care se solicită suplimentarea masei succesorale și constatarea calității de moștenitor nu urmăresc o finalitate distinctă față de cererea de partaj, reprezentând etape prealabile realizării partajului.

Reținând incidența prevederilor art. 118 C. proc. civ. s-a apreciat că în sfera de aplicare a normei legale intră cererile de sistare a indiviziunii succesorale și orice alte cereri prin care moștenitorii valorifică pretențiile pe care le-ar avea unul împotriva altuia, însă numai în legătură cu moștenirea.

De asemenea, s-a susținut că nu prezintă relevanță împrejurarea că titlul de proprietate eliberat în baza Legii nr. 18/1991 a fost emis direct pe numele moștenitorilor, câtă vreme imobilele au aparținut autorului comun și se solicită partajarea acestora.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ. "În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar."

Textul legal menționat precizează aplicarea sa în timp, respectiv faptul că în materie de moștenire este competentă instanța de la ultimul domiciliul al defunctului "până la ieșirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moștenitori subzistă starea de indiviziune.

Pe de altă parte, potrivit art. 117 C. proc. civ.:

"1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul. 2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul. 3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune".

În prezenta cauză, se reține că reclamanta a învestit instanța cu o cerere de ieșire din indiviziune în cuprinsul căreia a formulat și petite ce vizează constatarea masei succesorale și constatarea calității de moștenitor al pârâtului C. în raport de defuncta D..

Față de obiectul cererii de chemare în judecată și din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că, în speță, starea de indiviziune dedusă judecății nu rezultă din succesiune, astfel încât determinarea instanței competente să se raporteze la prevederile art. 118 alin. (1) C. proc. civ., ci are la bază Titlul de proprietate nr. x Marghita, emis în temeiul Legii nr. 18/1991 direct pe numele reclamantei E., al pârâtului B. și al antecesoarei pârâtului C., în calitate de succesori ai defunctei D., împrejurare care atrage incidența prevederilor art. 117 alin. (3) C. proc. civ., respectiv competența instanței în a cărei circumscripție este situat imobilul.

Împrejurarea că s-a solicitat și stabilirea masei succesorale după defuncta D. junior, precum și stabilirea calității de moștenitor a pârâtului C. după această defunctă, nu este de natură să conducă la o altă concluzie, acestea fiind aspecte nelitigioase, deduse judecății, pentru a clarifica situația juridică a moștenirii defunctei D. junior, pregătind soluționarea cererii de partaj judiciar .

Cum partajul judiciar vizează imobile aflate în circumscripția teritorială a localității Marghita, în conformitate cu prevederile legale menționate, Înalta Curte va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Marghita.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Marghita.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2021.