ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1249/2022

Ședința publică din data de 7 iunie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 28.04.2021, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Municipiul București și Ministerul Justiției, solicitând ca în contradictoriu cu aceștia să se dispună:

- anularea în parte a H.G. nr. 592/2019 pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. x, din "Esplanada" în "Cartierul pentru Justiție" și "proiecte de interes public ale municipiului București", precum și pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a fostului amplasament Esplanada in ceea ce privește "proiectele de interes public ale Municipiului București" stabilite a se realiza pe latura dinspre strada x a terenului delimitat generic prin cele 4 artere rutiere, proiect care afectează terenul proprietatea sa, întrucât acest Proiect al Municipiului București nu este de utilitate publică;

- obligarea în solidar a pârâților Guvernul României și Ministerul Justiției să delimiteze terenul propus pentru realizarea Proiectului "Cartierul de Justiție", astfel încât să îi fie lăsat liber terenul pe care îl deține în proprietate;

- obligarea pârâților Guvernului României Municipiul București, în solidar, la plata de despăgubiri in cuantum de 6.176.826 euro in echivalentul sau in RON reprezentând beneficiu nerealizat pentru imposibilitatea de construire pe terenul proprietatea sa în suprafața de 1437 mp. situat in Strada x nr. 4 B, 4 C, 4 E, Sector 3 București.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1724 din data de 22 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența materială de soluționare a capetelor 2 și 3 ale acțiunii, privind obiect obligarea în solidar a pârâților Guvernul României și Ministerul Justiției la delimitarea terenului propus pentru realizarea Proiectului "Cartierul de justiție" astfel încât să lase liber terenul proprietatea reclamantei, precum și obligarea acestora la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București

Instanța a reținut că, în cauză, capătul 2 de cerere, obligarea la delimitarea terenului pe care pârâții îl dețin în proprietate sau în administrare, afectat de Proiectul "Cartierul pentru justiție", de terenul proprietatea reclamantei, constituie o veritabilă acțiune în grănițuire, aflată în competența de soluționare a judecătoriei, potrivit dispozițiilor art. 94 C. proc. civ.

În ceea ce privește capătul al treilea al cererii, obligarea la plata de despăgubiri, curtea de apel a reținut că aceasta reprezintă o cerere accesorie cererii în grănițuire și, în aplicarea dispozițiilor art. 123 alin. (1) C. proc. civ., a apreciat că revine judecătoriei competența materială de soluționare, aceasta fiind competentă să soluționeze cererea principală.

În raport de dispozițiile art. 117 alin. (1) și (3) C. proc. civ., curtea de apel a concluzionat că revine Judecătoriei Sectorului 3 București, ca instanță de la locul situării terenului proprietatea reclamantei, competența materială în soluționarea capetelor 2 și 3 ale acțiunii.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 1120 din 14 februarie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

A constatat intervenit conflictul negativ de competență, a suspendat soluționarea cauzei și a înaintat dosarul spre soluționarea conflictului la Înalta Curtea de Casație și Justiție.

Pentru a decide astfel, instanța a reținut că toate cererile sunt întemeiate pe cererea de anulare a H.G. nr. 592/2019, că petitul secund presupune realizarea unor operațiuni administrative și/sau emiterea unui act administrativ, în baza art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (5), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suma pretinsă reprezintă prejudiciu solicitat în urma emiterii H.G. nr. 592/2019, în sensul art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

A mai reținut că, la termenul din 14.02.2022, reclamanta, prin avocat, a precizat expres că temeiul exclusiv al cererilor sale este Legea nr. 554/2004 și, în baza art. 10 alin. (1), (3), art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 96 pct. 1, art. 99 alin. (2) C. proc. civ. a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 3 București.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul principal acțiunii îl constituie anularea în parte a H.G. nr. 592/2019 privind proiectul "Cartierul pentru Justiție", cu susținerea că acesta afectează terenul proprietatea reclamantei, solicitare disjunsă de prima instanță sesizată și păstrată spre soluționare, însoțită de solicitările de obligare în solidar a pârâților să delimiteze terenul propus pentru realizarea proiectului astfel încât să îi fie lăsat liber terenul pe care îl deține în proprietate și de obligare a pârâților, în solidar, la plata de despăgubiri în cuantum de 6.176.826 euro reprezentând beneficiu nerealizat pentru imposibilitatea de construire pe terenul proprietatea reclamantei.

Nu se pune în discuție în prezentul conflict natura primului capăt al cererii, prin care s-a cerut anularea unei hotărâri de guvern, Curtea de apel apreciind că este competentă a soluționa o atare solicitare față de dispozițiile art. 1 și următoarele din Legea nr. 554/2004.

În schimb, cu privire la cea de-a doua solicitare, Înalta Curte apreciază că aceasta nu poate fi calificată ca cerere principală, de sine stătătoare, având ca obiect grănițuirea proprietăților părților, deoarece rezultă cu claritate din argumentarea cererii reclamantei că delimitarea terenului propus pentru realizarea proiectului "Cartierul de justiție" astfel încât să lase liber terenul proprietatea reclamantei nu se referă la o atare operațiune, ci la pretinsa includere a unei părți din terenul reclamantei în proiectul menționat, reglementat de H.G. nr. 592/2019.

Or, prin solicitarea de anulare parțială a H.G. nr. 592/2019, ce constituia primul petit al acțiunii, reclamanta valorifica tocmai această susținere, astfel încât pretenția de "delimitare" a celor două terenuri nu reprezintă altceva decât materializarea aceleiași afirmații, în același scop, al protecției propriului drept al reclamantei, pretins încălcat.

De aceea, se impune calificarea acestei solicitări ca fiind accesorie capătului de cerere având ca obiect anularea parțială a H.G. nr. 592/2019, ce revine, astfel, în competența instanței învestite cu cererea principală, conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea, rezultă din cererea introductivă că și solicitarea de despăgubire a reclamantei pentru prejudiciul rezultat din imposibilitatea sa de a valorifica terenul proprietatea sa din pricina afectării sale prin proiectul în discuție are tot caracter accesoriu față de petitul principal constând în anularea hotărârii de guvern, de vreme ce pretinsa încălcare a dreptului de proprietate al reclamantei este împrejurarea care, în opinia acesteia, justifică limitarea prerogativelor dreptului său în modalitatea arătată, ceea ce atrage aplicarea prevederilor art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

În consecință, având în vedere cele expuse, instanța competentă să soluționeze capetele 2 și 3 ale cererii este Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, competentă în soluționarea primului petit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 iunie 2022.