ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1084/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1084/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 18 mai 2022
asupra cauzei de față, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin încheierea din 02 noiembrie 2021, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecății apelului formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 2136 din 26 mai 2021, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 02 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A..
Prin cerere de recurs, neîntemeiată în drept, recurentul a susținut că soluția instanței de apel este nelegală, fiind pronunțată fără ca acesta să fie citat pentru termenul de judecată.
Totodată, a susținut că, în ipoteza în care a fost citat pentru termenul de judecată, nu a avut cunoștință de această împrejurarea, întrucât îi este violată corespondența de anumite persoane, care sustrag documente.
Înregistrarea dosarului
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 22 noiembrie 2022, fiind repartizat aleatoriu Completului nr. 10.
Prin rezoluția din 21 ianuarie 2022, Înalta Curte a stabilit termen de judecată la data 23 martie 2021, în vederea soluționării recursului.
Prin încheierea din 23 martie 2022, s-a dispus suspendarea judecății cererii de recurs, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La data de 01 aprilie 2022, recurentul-reclamant a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol, iar prin rezoluția din 04 aprilie 2022, s-a fixat termen de judecată la 18 mai 2022, pentru discutarea cererii de repunere pe rol și pentru soluționarea recursului.
Cauza a fost repusă pe rol, la solicitarea reclamantului la termenul de judecată din data de 18.05.2022.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând recursul în raport cu actele și lucrările dosarului, criticile și apărările formulate și de prevederile art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Prioritar, se reține că deși recurentul-reclamant nu a invocat, prin cererea de recurs, niciunul dintre motivele de casare expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., acesta a formulat susțineri care pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 al aceluiași act normativ, din perspectiva căruia acestea vor fi analizate.
În speță, prin încheierea recurată, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea apelului formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 2136 din 26 mai 2021, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, reținând că niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în condițiile în care acestea, deși legal citate, nu s-au prezentat în fața instanței la termenul de judecată.
Potrivit art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.
Aceste dispoziții legale reglementează un caz de suspendare voluntară a judecății, voința părților fiind tacită și se deduce din faptul neprezentării la termenul de judecată, în condițiile în care sunt legal citate și nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de niciuna dintre ele.
În ipoteza în care niciuna dintre părțile legal citate nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă și nu se înfățișează la strigarea pricinii, instanța va dispune suspendarea procesului, norma cuprinsă la art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. având caracter imperativ, iar nesocotirea acesteia de către instanță se sancționează cu nulitatea hotărârii pronunțate în urma judecării cauzei în lipsa părților, nulitate ce operează în condițiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ.
Prin urmare, dat fiind caracterul imperativ al acestor dispoziții procedurale, instanța este obligată să suspende judecata ori de câte ori constată lipsa părților legal citate și faptul că acestea nu au solicitat soluționarea pricinii și în absența lor.
În cauză, verificând încheierea recurată, Înalta Curte constată că la termenul din data de 19 ianuarie 2021, când s-a dispus măsura suspendării, procedura de citare a fost legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor legale.
Astfel, critica recurentului că nu a fost citat pentru termenul de judecată din data de 02 noiembrie 2021 este nefondată.
Din analiza actelor dosarului reiese că, pentru termenul de judecată din 02 noiembrie 2021, când s-a dispus măsura suspendării cauzei, recurentul a fost legal citat la domiciliul indicat în cuprinsul cererii de recurs, respectiv în Constanța, jud. Constanța, potrivit procesului-verbal de înmânare aflat la dosarul curții de apel, fila x.
Conform mențiunilor din procesul-verbal de la data de 05 august 2021, întocmit de agentul procedural în temeiul art. 164 C. proc. civ., rezultă că actul de procedură, respectiv citația pentru termenul de judecată din 02 noiembrie 2021, a fost depusă în cutia poștală, conform dispozițiilor art. 163 alin. (8) C. proc. civ., potrivit cu care în cazul în care persoana căreia trebuie să-i fie comunicat actul de procedură lipsește de la domiciliu și nu sunt prezente nici persoanele prevăzute la alin. (6) și (7) din același articol, sunt incidente dispozițiile art. 163 alin. (3)-(5) C. proc. civ. referitoare la comunicarea actului de procedură prin lăsarea lui în cutia poștală.
Prin urmare, critica recurentului, în sensul că procedura de citare pentru termenul din 02 noiembrie 2021 nu a fost îndeplinită și nu a avut cunoștință despre judecarea cauzei nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 165 pct. 1 C. proc. civ., în cazul în care actul de procedură nu a putut fi înmânat persoanelor prevăzute în art. 163 (către destinatar, personal sau prin reprezentant, către persoanele majore din familia acestuia sau cu care locuiește ori care îi primesc, în mod obișnuit, corespondența, către administrator, portar, sau persoanei care, în mod obișnuit, îl înlocuiește), procedura de comunicare a actelor de procedură se consideră legal îndeplinită la data încheierii de către agentul procedural a procesului-verbal corespunzător; în cauză, la data de 05 august 2021. De asemenea recurentul nu a administrat dovezi din care să rezulte realitatea susținerilor relative la sustragerea corespondenței.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, constatând că susținerile recurentului sunt nefondate în ansamblul lor, în raport cu dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 02 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 02 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 18 mai 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.