ÎCCJ — Fonduri europene. Contract de finanțare Solicitarea de dobânzi pentru procesarea cu întârziere a cererilor de rambursare aferente proiectului la care reclamanta are calitate de partener

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată, la data de 24.09.2015, pe rolul Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. “A” SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - AMPOSDRU, Ministerul Fondurilor Europene - prin Ministerul Finanțelor Publice și Universitatea din Pitești, obligarea pârâtului de rang I și II la plata sumei de 85.788,87 lei reprezentând dobânzi aferente procesării cu întârziere a fiecărei Cereri de rambursare aferente proiectului POSDRU/87/1.3/S/61991 finanțat prin Contractul de finanțare încheiat cu AMPOSDRU sub numărul E 8321/ 29.10.2010, potrivit tabelului Anexa I (potrivit Instrucțiunii nr. 57/20.02.2012 a Ministerului Fondurilor Europene și art.124, art. 120 și art.70 din Codul de procedura fiscală); să se constate nelegalitatea procesării Cererilor de rambursare, în sensul soluționării acestora peste termenul legal de 45 de zile potrivit Instrucțiunii nr. 57/ 20.02.2012 a Ministerului Fondurilor Europene și art.124, art.120, art.70 din Codul de procedură fiscală, după cum urmează; obligarea pârâților de rang I și II la soluționarea și comunicarea răspunsului la contestația „solicitare de clarificări” formulate împotriva Scrisorii de respingere a Cererii de plată nr. 2 privind încadrarea ca neeligibile a unor cheltuieli și comunicată partenerului principal, pârât de rang IV, sub nr. 9683/ 06.07.2015, la care nu a mai primit niciun fel de răspuns; stabilirea, în sarcina pârâților, a unui termen de executare de 30 de zile a obligațiilor de la petitul 1, 2 și 4, sub sancțiunea amendării directorului AMPOSDRU cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, potrivit art. 24 alin.(2) din Legea nr. 554/2004. În cursul judecății, după efectuarea raportului de expertiză încuviințat în cauză, reclamanta a precizat cuantumul cererii de chemare în judecată, față de concluziile raportului de expertiză, solicitând plata sumei de 65.942,06 lei cu titlu de dobânzi aferente procesării cu întârziere a fiecărei cereri de rambursare, potrivit variantei I, Anexa 1 la raportul de expertiză. În subsidiar, în situația în care instanța va considera că prezentul raport juridic nu este unul de drept fiscal, a solicitat admiterea cererii în sensul obligării pârâților la plata dobânzii calculate potrivit variantei II, Anexa 2 la raportul de expertiză, respectiv obligarea pârâtului de rang I și II la plata sumei de 49.612,36 lei reprezentând dobânzi aferente procesării cu întârziere a fiecărei cereri de rambursare aferente proiectului.

Soluția primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 141 din 23 iunie 2017, Curtea de Apel Alba Iulia a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Fondurilor Europene (devenit Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene) reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, A admis excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. “A” SRL în contradictoriu cu pârâții Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – AMPOSDRU, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind formulată de către o persoană fără calitate procesuală activă. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Universității din Pitești și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu Universitatea din Pitești, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A admis excepția lipsei de obiect a petitului 3 și, în consecință, a respins ca rămasă fără obiect solicitarea reclamantei de obligare a pârâților AMPOSDRU și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene să soluționeze și să comunice răspunsul la solicitarea de clarificări formulată împotriva scrisorii de respingere a cererii de plată nr. 2 comunicată sub nr. 9683/ 06.07.2015. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a directorului AMPODRU. A respins ca prematură solicitarea reclamantei de obligare a directorului AMPODRU la plata unei amenzi conform art. 24 alin. (2) din Legea 554/2004.

Calea de atac exercitată 3.1 Împotriva acestei hotărâri, reclamanta S.C. “A“ SRL a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin.(1) pct. 8 Cod procedură civilă, solicitând, în principal, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, sau, în subsidiar, casarea hotărârii și, în rejudecare pe fond, admiterea cererii astfel cum a fost precizată. Recurenta-reclamantă susține că admiterea excepției lipsei calității procesuale active pornește de la o interpretare și premisă greșite, reținându-se în mod eronat că raportul juridic dedus judecății este cel rezultat din Contractul de finanțare POSDRU/87/1.3./S/61991 și că acest este legat doar între beneficiarul Universitatea Cluj-Napoca și AMPOSDRU. Această constatare este incorectă și incompletă, deoarece instanța de fond a redus, în mod superficial și fără o viziune clară, raportul juridic de drept administrativ doar între cele două autorități, însă acțiunea este circumscrisă unui raport juridic complex, impus de Contractul de finanțare cadru E 8321/ 29.10.2010, dar și de Acordul de parteneriat nr.8136/ 04.09.2009. Acordul de parteneriat face parte integrantă din contractul de finanțare, însă prima instanță interpretează eronat disp. art.9.7, conform cărora „în termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii facturilor și deconturilor de la parteneri și a existenței în contul proiectului a sumei aferente acestor facturi/ deconturi virate de Autoritatea de management AMPOSDRU. Or, această sintagmă confirmă interdependența dintre cele două acte care au generat împreună un raport juridic de drept administrativ complex. Prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active, instanța de fond a golit de conținut raportul juridic dedus judecății, în urma căruia recurentei-reclamante i-a fost adusă o vătămare care a generat un prejudiciu cert, legătura cauzală fiind evidentă prin faptul întârzierilor la plata sumelor cuvenite. Admiterea excepției lipsei calității procesuale active echivalează cu refuzul accesului la justiție, în condițiile în care recurenta-reclamantă este parte a raportului juridic dedus judecății, întârzierile AMPOSDRU la rambursarea cheltuielilor făcute în cadrul activităților din proiect având un efect negativ în patrimoniul societății. În subsidiar, în situația reținerii cauzei spre rejudecare, recurenta-reclamantă solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. 3.2. Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului declarat de reclamantă pentru neîntrunirea criticilor prevăzute de art.488 alin.(1) pct.8 Cod procedură civilă și respingerea recursului ca nefondat. Se formulează totodată recurs incident, în privința respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului și a directorului AMPOSDRU și se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a AMPOSDRU. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a AMPOSDRU, se arată că autoritatea de management nu este o structură în cadrul Ministerului sau o entitate de sine stătătoare, ci o calitate, o prerogativă, pe care o are Ministerul în virtutea atribuțiilor și funcțiilor specifice privind gestionarea fondurilor europene nerambursabile pe domeniile aflate în sfera de competență a recurentului. Potrivit disp. art.4 alin.(1) din HG nr.52/2018 privind organizarea și funcționarea MFE, AMPOSDRU nu este o entitate care ar putea fi chemată în judecată în mod distinct față de Minister și care să poată fi obligată la efectuarea unor anumite operațiuni administrative. De asemenea, directorul AMPOSDRU nu are calitate procesuală pasivă, pentru motivele deja arătate dar și pentru faptul că autoritatea de management nu este condusă de un director general. În cadrul Ministerului s-a înființat o direcție generală cu atribuții în domeniu (în prezent, Direcția Generală Programul European Capital Uman), dar directorul nu este conducătorul autorității publice și în plus nu a fost nominalizată persoana care deține funcția publică a cărei sancționare s-a solicitat prin cererea introductivă. Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului a fost respinsă în mod greșit, deoarece cererile de rambursare și de plată invocate de recurenta-reclamantă au fost remise Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, actualul Minister al Educației Naționale, potrivit art.10 din OUG nr.1/2017, astfel încât această entitate le-a soluționat cu întârziere și este responsabilă pentru daunele aduse societății.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Cu privire la excepția nulității recursului formulat de reclamanta S.C. “A” SRL, ridicată de intimatul-pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Înalta Curte va constata că cererea de recurs și implicit criticile formulate de reclamantă cu privire la soluția oferită de prima instanță asupra excepției lipsei calității procesuale active se încadrează în cele prevăzute de art.488 alin.(1) pct.8 Cod procedură civilă, aceasta indicând greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor contractului de finanțare și a acordului de parteneriat, îndeosebi cele prevăzute de art.9 lit.A alin.(2) și art.9 lit.B alin.(5) din contract și de art.9.7 din acordul de parteneriat. Prin urmare, excepția nulității recursului declarat de reclamantă va fi respinsă ca nefondată. Analiza motivelor de casare În ceea ce privește recursul declarat de reclamanta S.C.”A” SRL Înalta Curte reține că prin intermediul acțiunii introductive, recurenta-reclamantă a solicitat obligarea intimaților-pârâți AMPOSDRU și Ministerul Fondurilor Europene la plata de dobânzi aferente procesării cu întârziere a cererilor de rambursare aferente proiectului la care reclamanta are calitate de partener, precum și la soluționarea contestației formulate împotriva Scrisorii de respingere a Cererii de plată nr.2 comunicată partenerului principal. Prima instanță a constatat că au calitatea de părți la contractul de finanțare în discuție, AMPOSDRU, ordonator de credite și Universitatea din Pitești, beneficiar, la aceeași concluzie ajungând și instanța de recurs. Potrivit disp. art.9 lit.A alin.(2) din contract, beneficiarul este singurul răspunzător pentru implementarea proiectului, atât pentru acțiunile sale, cât și pentru cele ale partenerului. De asemenea, disp. art.9 lit.B alin.(5) din contract conțin prevederi referitoare la soluționarea cererilor de rambursare formulate de beneficiar, iar termenul de 45 zile pentru soluționare are în vedere cererile beneficiarului. Recurenta-reclamantă are calitatea de Partener I în cadrul proiectului și numai partenerului principal îi revine responsabilitatea managementului proiectului. Dispozițiile art.9.5. din Acordul de parteneriat au în vedere transferurile efectuate de partenerul principal către ceilalți parteneri, iar termenul de 20 zile se referă la această situație și nu la termenele pentru soluționarea cererilor de rambursare, în sarcina AMPOSDRU. Prin urmare, instanța de fond a reținut în mod corect că răspunderea AMPOSDRU pentru soluționarea cu întârziere a cererilor de rambursare poate fi invocată numai de către beneficiar, iar recurenta-reclamantă nu este parte a acestui raport juridic. În concluzie, Înalta curte va constata că sunt nefondate criticile formulate de recurenta-reclamantă împotriva soluției de admitere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei. Se mai reține că cererea subsidiară nu poate fi analizată în raport de soluția deja menționată. Cu privire la recursul incident formulat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Recurentul-pârât a invocat, în calea de atac a recursului o excepție absolută, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a AMPOSDRU, invocându-se faptul că Autoritatea de management nu este o structură în cadrul Ministerului sau o entitate de sine stătătoare, ci o prerogativă pe care o are Ministerul, astfel încât aceasta nu poate fi desemnată în judecată în mod distinct față de recurentul-pârât. Înalta Curte constată că, în realitate, recurentul-pârât nu a invocat o veritabilă excepție a lipsei calității procesuale pasive a AMPOSDRU, ci doar faptul că aceasta nu poate fi citată separat de Minister. Față de acestea, se reține că nu sunt întrunite motivele de nelegalitate întemeiate pe disp. art.488 alin.(1) pct.8 Cod procedură civilă, neputându-se identifica o normă de drept material încălcată de prima instanță. Cea de-a doua critică se referă la greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, în prezent Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Critica este nefondată, Înalta Curte apreciind că reclamanta a înțeles să solicite de la pârâtul Ministerul Fondurilor Europene plata dobânzilor pentru procesarea cu întârziere a cererilor de rambursare, astfel încât, întrucât cererea nu s-a dezbătut pe fond, nu se poate afirma că pârâtul nu ar avea calitate procesuală pasivă în proces. Cu privire la greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a directorului AMPOSDRU, Înalta Curte reamintește considerentele referitoare la invocarea excepției lipsei calității procesuale pasive a AMPOSDRU și, în plus, față de momentul la care s-a invocat excepția, cererea părții de obligare a directorului la plata unei amenzi în temeiul art.24 alin.(2) din Legea nr.554/2004 și soluția instanței de fond în ceea ce privește acest capăt de cerere, calitatea procesuală pasivă a fost corect stabilită în persoana conducătorului autorității publice, fără a fi însă necesar la acest moment și identificarea acestuia.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Față de acestea, în temeiul art.496 Cod procedură civilă, coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004, modificată și completată, recursurile vor fi respinse ca nefondate.