ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 925/2021

Ședința publică din data de 17 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26 septembrie 2016, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, reclamantul Spitalul Județean de Urgență Giurgiu a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională - Organismul Intermediar pentru promovarea Societății Informaționale:

- anularea Notificării OIPSI nr. x/17.12.2015 și a raportului privind soluționarea contestației, raport ce poartă nr. de ieșire de la OIPSI 2141/10.03.2016 și comunicat la data de 23.03.2016, înregistrat sub nr. x;

- obligarea pârâtului la emiterea unui nou act administrativ prin care să aprobe solicitarea reclamantului de modificare a bugetului pentru proiectul intitulat "Creșterea eficienței serviciilor medicale electronice în județul Giurgiu";

- impunerea obligației antereferite în sarcina pârâtului sub sancțiunea plății unor penalități de 1000 RON/zi întârziere, din momentul rămânerii definitive a hotărârii până la momentul emiterii efective a actului solicitat.

Prin încheierea din 3 februarie 2017, instanța a dispus rectificarea citativului în sensul că noua denumire a pârâtului este Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, iar în baza art. 16 din Legea nr. 554/2004, a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a Ministerului Fondurilor Europene.

Prin sentința civilă nr. 2029 din 30 mai 2017, Curtea de Apel București a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței anterior referite, a declarat recurs reclamantul Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată în sensul formulat.

În motivare, se arată că în mod greșit a reținut instanța de fond ca fiind legală soluția de respingere a solicitării de modificare a bugetului (Notificarea OIPSI nr. x/17.12.2015) pe motivul indicat de OIPSI, anume că, echipamentele si licențele vizate de cerere nu se regăseau în proiectul tehnic și, prin urmare, nu făceau parte din contractul negociat și agreeat, și, în mod greșit, a apreciat că reclamantul nu a indicat un temei legal ori contractual în raport de care a fost solicitată modificarea în discuție.

Recurentul-reclamant susține că, în fapt, a procedat la achiziționarea, fără depășirea bugetului aprobat al proiectului finanțat și fără majorarea bugetului contractului de achiziție, a unor echipamente și licențe precizate atât în studiul de fezabilitate, cât și în proiectul tehnic, și/sau care aveau un caracter conex și necesar achizițiilor de bază și fără de care sistemul informatic contractat nu s-ar fi putut implementa sau nu ar fi putut funcționa corect. Menționează că, urmare vizitei de monitorizare care a avut loc în perioada 14.12.2015-16.12.2015, reprezentanții OIPSI au constatat că sistemul informatic integrat implementat este funcțional și corespunde scopului și obiectivelor proiectului. Mai mult, toate laptopurile și licențele pretins suplimentare erau menționate în documentele care au fost supuse spre aprobare finanțatorului (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, caiet de sarcini), acestea fiind analizate, evaluate și aprobate de acesta. Arată, totodată, că Asocierea A. S.R.L. - B. S.A. (ofertantul declarat câștigător al procedurii) a oferit exact cât s-a indicat prin studiul de fezabilitate și prin proiectul tehnic, iar Anexa 1 la contractul de achiziție a conținut exact lista de echipamente din bugetul proiectului, în oferta tehnică a documentului fiind incluse și cele "suplimentare", dar care, în fapt, se regăseau și în studiul de fezabilitate și în proiectul tehnic. Pentru remedierea situației menționate în precedent, după solicitarea aprobării modificării de buget, recurentul arată că a semnat cu Asocierea A. - UTI actul adițional nr. x/27.10.2015, în cuprinsul căruia unele poziții au fost detaliate (deci, nu au fost introduse poziții noi), în sensul precizării că acestea includ și acele echipamente considerate în mod nejustificat suplimentare - precizare făcută în scopul identificării contabile a valorii lor individuale, iar nu la pachet. Cu toate acestea, respectiva achiziție de bunuri fiind calificată ca suplimentară, toată suma reprezentând diferență dintre liniile bugetare, inițial aprobate în proiect și ceea ce a rezultat în urma competiției libere de piață a fost declarată neeligibilă. În opinia recurentului, în mod nejustificat a considerat MCSI-OIPSI "suplimentare" niște echipamente și licențe care figurau în toate documentele depuse la finanțator și aprobate de acesta. Or, și în cazul unei atari constatări, era necesar ca intimatul-pârât să declare neeligibile numai bunurile considerate suplimentare, fără a respinge de la plată toată suma diferență.

Un argument suplimentar al legalității și temeiniciei solicitării de anulare a notificării rezidă în nemodificarea prețului contractului prin efectuarea respectivelor achiziții. De altfel, față de prevederile contractuale, presupusa achiziție de echipamente și licențe suplimentare față de achiziția de bază ("Echipament pentru interconectare Spitalul Județean de Urgenta Giurgiu") nu constituie, în opinia recurentului-reclamant, neregulă în sensul legislației europene și naționale aplicabile în materie.

Arată și că, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în situația litigiilor privind încheierea, modificarea, executarea și încetarea unui contract administrativ, se aplică regula conform căreia principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public.

4.1. Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene (în prezent, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, admiterea excepției nulității recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

Arată că, la data de 19.10.2015, recurentul-reclamant a depus notificarea nr. x pentru modificarea contractului, înregistrată la OIPSI cu nr. x/19.10.2015, prin care a solicitat modificarea bugetului cu mențiunea "că variațiile de cost propuse nu afectează liniile de buget, ci doar componența și distribuția costurilor estimate", fără alte justificări ori mențiuni exprese cât privește includerea unor elemente suplimentare în proiect. Fiind efectuată o analiză a solicitării de modificare a bugetului și constatându-se o creștere a valorii liniei de buget "Echipament pentru Interconectare Spitalul Județean de Urgență Giurgiu" de la suma aprobată de 22.996 RON la suma propusă de 517.140,14 RON (cantitatea 1 buc. rămânând neschimbată), în perioada 15.12.2015 - 16.12.2015, s-a desfășurat vizita de monitorizare, urmare căreia s-a întocmit Lista de verificare, înregistrată la OIPSI cu nr. x/17.12.2015, prin care s-a reținut că recurentul-reclamant a achiziționat pe lângă elementele aprobate în proiect și un număr de echipamente și licențe care nu erau incluse în bugetul proiectului. Dat fiind că elementele suplimentare au fost introduse în fapt în relația beneficiar-furnizor prin actul adițional nr. x/27.10.2015 la contractul de achiziție nr. x/23.07.2015, ulterior notificării nr. x/19.10.2015, iar actul nu a fost prezentat în susținerea solicitării de modificare a bugetului, față de cele constatate, OIPSI s-a aflat în imposibilitatea de a aproba modificarea bugetului solicitată prin adresa nr. x/19.10.2015, înregistrată la OIPSI cu nr. x/19.10.2015.

Simplul fapt că au fost realizate economii în proiect nu îl îndrituiau pe recurent la achiziționarea de cantități suplimentare de tipul produselor aprobate, cu atât mai mult cu cât elementele suplimentare nu au fost aduse la cunoștința OIPSI în mod expres în solicitarea de modificare a bugetului, ci incluse tacit de către recurent, în calitate de beneficiar, în valoarea suplimentată a unor linii bugetare din proiectul aprobat.

4.2. Intimatul-pârât Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (în prezent, Autoritatea pentru Digitalizarea României) a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Făcând referiri la situația factuală, relativ la aspectele în litigiu, acest intimat arată că, urmare analizei efectuate de direcția de specialitate din cadrul OIPSI asupra solicitării de modificare a bugetului, s-a constatat creșterea valorii liniei de buget "Echipament pentru Interconectare Spitalul Județean de Urgență Giurgiu" de la suma aprobată de 22.996 RON la suma propusă de 517.140,14 RON (cantitatea 1 buc. rămânând neschimbată). Astfel, în derularea proiectului "Creșterea eficienței serviciilor medicale electronice în județul Giurgiu (CESME)" (cod SMIS 38141)", în perioada 15.12.2015 - 16.12.2015, MCSI-OIPSI a desfășurat o vizită de monitorizare cu privire la implementarea proiectului. Întocmindu-se Lista de verificare privind vizita de monitorizare (înregistrată la OIPSI cu nr. x/17.12.2015), s-a constatat că beneficiarul a achiziționat pe lângă elementele aprobate în proiect și un număr de echipamente și licențe care nu erau incluse în bugetul proiectului. Astfel cum a recunoscut și reclamantul (beneficiarul) în cererea de chemare în judecată, elementele suplimentare au fost introduse în fapt în relația beneficiar-furnizor prin actul adițional nr. x/27.10.2015 la contractul de achiziție nr. x/23.07.2015, deci ulterior notificării nr. x/19.10.2015, cu mențiunea că actul nu a fost prezentat de către Spital în susținerea solicitării de modificare a bugetului. Având în vedere cele constatate la vizita de monitorizare, OIPSI s-a aflat în imposibilitatea de a aproba modificarea bugetului solicitată de beneficiar prin adresa nr. x/19.10.2015, înregistrată la OIPSI cu nr. x/19.10.2015.

Concluzionând, susține că instanța de fond a făcut o apreciere corectă a probelor administrate și a aplicat în mod corect prevederile legale incidente în cauză, prin urmare, sentința recurată este temeinică și legală.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinările intimaților și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte urmează să respingă atât excepția nulității cât și recursul, pentru considerentele expuse în continuare.

II.1. În ceea ce privește excepția nulități recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Înalta Curte urmează să o respingă, având în vedere faptul că, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a formulat critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reține lipsa motivelor în sensul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

II.2. În ceea ce privește fondul recursului

Recurentul-reclamant Spitalul Județean de Urgență Giurgiu a învestit instanța de contencios administrativ cu cererea de anulare a raportului de soluționare a contestației nr. 4436/23.03.2016 și a notificării nr. x/17.122015, ambele emise de pârâtul Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională-Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale, precum și obligarea acestui pârât la emiterea unui nou act administrativ prin care să aprobe solicitarea reclamantului de modificare a bugetului pentru proiectul intitulat "Creșterea eficienței serviciilor medicale electronice în județul Giurgiu".

Prin sentința atacată, instanța de fond a respins acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată, reținând, în esență, că numărul echipamentelor și licențelor supuse aprobării au fost specificate în cererea de finanțare, studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și buget, iar pârâtul a justificat refuzul de modificare a bugetului prin aceea că echipamentele și licențele, pentru care s-a solicitat modificarea, nu se încadrează în obiectul contractului.

Recurentul-reclamant critică soluția pronunțată de instanța de fond, dar criticile formulate, circumscrise dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ., sunt nefondate.

Înalta Curte constată că ansamblul criticilor subsumate de recurent motivului de casare ante-menționat reprezintă o reluare in integrum a celor invocate prin actele administrative contestate și prin acțiunea formulată în primă instanță, fără a fi prezentate aspecte concludente care să susțină ipoteza interpretării sau aplicării greșite a dispozițiilor legale incidente de către prima instanță, de natură să atragă nelegalitatea hotărârii pronunțate.

Astfel, recurentul-reclamant continuă să susțină și în prezenta cale de atac că echipamentele și licențele erau menționate atât în studiul de fezabilitate, cât și în proiectul tehnic, aveau un caracter conex și necesar achizițiilor de bază și fără de care sistemul informatic contractat nu s-ar fi putut implementa sau nu ar fi putut funcționa corect, iar prin achiziționarea acestora nu a depășit bugetul aprobat al proiectului finanțat și nu a majorat bugetul contractului de achiziție.

Cu toate acestea, ignorând evidența și fără să aibă un argument real, în opinia recurentului, intimatul-pârât a considerat în mod abuziv că licențele și echipamentele în discuție nu se regăsesc în proiectul tehnic și, prin urmare, nu fac parte din contractul negociat și agreat.

Procedând la verificarea acestor susțineri ale recurentului-reclamant, se reține că, urmare aprobării cererii de finanțare aferentă proiectului "Creșterea eficienței serviciilor medicale electronice în județul Giurgiu (CESME)", depusă de recurentul-reclamant Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, între acesta, în calitate de beneficiar și Ministerul pentru Societatea Informațională, în calitate de Organism Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale, s-a încheiat contractul de finanțare nr. 1587/324local/24.12.2013.

În cadrul anexei la acest contract, intitulată "Sumar costuri și Finanțare nerambursabilă", la rubrica denumită "Costuri cu echipamente, dotări (pct. 1.1)", în coloana "Achiziția" este menționat "Echipament pentru interconectare Spitalul Județean de Urgență Giurgiu" - Nr. Unități: 1 - Cost eligibil aprobat: 22.996,00 RON .

Ulterior, prin intermediul notificării nr. 8 pentru modificarea contractului, înregistrată la OIPSI sub nr. x/19.10.2015, recurentul-reclamant a solicitat modificarea bugetului proiectului în sensul realocării survenite ca urmare a procesului de achiziție, respectiv transferul de sume între liniile din deviz și includerea unei linii de buget corespunzătoare achiziționării unei licențe pentru sistemul informatic integrat.

În cadrul anexei nr. 1 la notificarea nr. 8, în coloana "Achiziția": Echipament pentru interconectare Spitalul Județean de Urgență Giurgiu - Nr. Unități: 1 - Cost TOTAL estimat (fără TVA) (RON): 22.996,00 RON se propune modificarea în coloana Cost TOTAL Contract (fără TVA) (RON) Furnizor A. S.R.L.: 517.140,14 RON .

În contextul acestei solicitări de modificare a bugetului proiectului, în perioada 15.12.2015-16.12.2015 MCSI-OIPSI a desfășurat o vizită de monitorizare la locația proiectului derulat de beneficiarul Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, ocazie cu care s-a întocmit Lista de verificare privind vizita de monitorizare, înregistrată la OIPSI cu nr. x/17.12.2015 .

În cadrul acestui înscris - lista de verificare, s-a menționat că beneficiarul a achiziționat pe lângă elementele aprobate în proiect (Echipament pentru interconectare Spitalul Județean de Urgență Giurgiu - 1 buc.) și un număr de echipamente și licențe care nu erau incluse în bugetul proiectului, respectiv: 8 laptopuri, 8 licențe Windows 8.1, 8 licențe Microsoft Office H&B 2013, 4 licențe MS SQL Server 2014 Standard, precum și că, pe lângă achiziția de bază "Licențe pentru sistem de gestiune documente" (cantitatea 1 buc. în bugetul proiectului aprobat), s-a achiziționat și un număr de 21 licențe Microsoft Office H&B 2013 .

Astfel, deși recurentul-reclamant afirmă că achiziționarea echipamentelor și licențelor, care au un caracter conex achizițiilor de bază, a fost necesară pentru funcționarea sistemului informatic în parametrii nominali, Înalta Curte apreciază că aceste susțineri sunt nefondate, de vreme ce reprezentanții OIPSI au constatat că echipamentele și licențele achiziționate nu fac parte din bugetul proiectului aprobat, iar lista de verificare a vizitei de monitorizare întocmită la fața locului a fost însușită de recurentul-reclamant fără obiecții.

În plus, așa cum a arătat acesta atât prin cererea de chemare în judecată, cât și prin recurs, actul adițional nr. x/27.10.2015 la contractul de achiziție nr. x/23.07.2015 a fost semnat cu Asocierea A. - UTI, abia după solicitarea aprobării modificării de buget (19.10.2015).

În aceste condiții, rezultă că elementele suplimentare nu au fost aduse la cunoștința OIPSI în mod expres în solicitarea de modificare a bugetului, ci incluse tacit de către recurent, în calitate de beneficiar, în valoarea suplimentară a unor linii din proiectul aprobat.

Nici împrejurarea că au fost realizate economii în proiect nu erau de natură să justifice achiziționarea de către recurentul-reclamant a unor cantități suplimentare de felul celor aprobate.

Cum cantitățile echipamentelor și licențelor supuse aprobării au fost specificate în cererea de finanțare, studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și buget, în mod corect a reținut instanța de fond că pârâtul, contrar susținerii recurentului-reclamant, a justificat refuzul de modificare a bugetului prin aceea că echipamentele și licențele pentru care s-a solicitat modificarea nu se încadrează în obiectul contractului.

Prin urmare, Înalta Curte constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală, iar recurentul-reclamant nu a invocat motive apte să determine reformarea soluției dispuse.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca neîntemeiată, excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Respinge recursul declarat de reclamantul Spitalul Județean de Urgență Giurgiu împotriva sentinței civile nr. 2029 din 30 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2021.