ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6294/2021

Ședința publică din data de 9 decembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. x/2019, A. a formulat cerere de revizuire împotriva încheierii de ședință din data de 10.07.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018.

Prin sentința nr. 1255 din data de 10 octombrie 2019 Tribunalul Iași, secția a II-a contencios administrative a admis excepția inadmisibilității cererii de revizuire și a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în contradictoriu cu intimatul B..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași sub același număr 4958/99/2019.

Prin încheierea din data 05 aprilie 2021 Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a suspendat cauza în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea definitivă a recursului formulat împotriva încheierii din 07.07.2020 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (dosarul nr. x/2019).

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs A., în motivarea căii de atac arătându-se că instanța de fond nu a respectat dispozițiile legale, nu s-a implicat în soluționarea cauzei, s-a limitat la a da termene și a invoca perimarea, ignorând argumentele de fapt și drept invocate.

Deși a fost legal citat, intimatul B. nu a depus întâmpinare și nu a formulat apărări în cauză.

Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., "instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți".

Textul reglementează unul dintre cazurile suspendării facultative și se referă la chestiuni prealabile, care pot avea o influență asupra dreptului dedus în justiție.

În cauza de față, contrar susținerilor recurentului, Înalta Curte constată că cerințele impuse de dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. sunt îndeplinite, Curtea de Apel Iași reținând în mod corect că nu poate păși la continuarea judecății/verificarea condițiilor pentru constatarea perimării cererii de recurs cu care a fost învestită, având în vedere faptul că încheierea anterioară, cea din data de 27 iulie 2020, de suspendare a cauzei în temeiul dispozițiilor art. 411 pct. 2 C. proc. civ., nu a rămas definitivă, împotriva acesteia fiind declarată cale de atac, aflată în curs de soluționare (dosarul nr. x/2019 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Nu în ultimul rând, Înalta Curte reține și faptul că adoptarea măsurii suspendării judecării cauzei depinde de aprecierea instanței, care este datoare să aibă în vedere nu numai legătura dintre cauze, ci și oportunitatea suspendării judecății.

Pentru considerentele expuse, constatând că încheierea recurată nu este afectată de nelegalitate, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge calea de atac promovată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva încheierii din 05 aprilie 2021 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 decembrie 2021.