ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3765/2022

Ședința publică din data de 23 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28.06.2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumite comercială Avastin) pentru indicația glioblastom, iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Prin sentința civilă nr. 201 din 8 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, și s-a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței civile nr. 201 din 8 februarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul-reclamant arată că în mod eronat instanța de fond a admis excepția inadmisibilității pentru motivul că nu ar fi formulat o cerere adresată pârâților, precizând că a formulat o astfel de cerere, prin care a solicitat obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Pazopanib (denumire comercială Votrient) pentru indicația terapeutică chordom sacrat, iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, apreciind că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici cu privire la încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, ci recurentul-reclamant s-a rezumat la a reitera aspecte cu privire la fondul cauzei, ce au fost invocate și prin cererea de chemare în judecată.

Susține că prima instanță a apreciat în mod corect că este incidentă excepția inadmisibilității, în condițiile în care recurentul-reclamant nu a făcut dovada că s-ar fi adresat pârâților cu o cerere prin care să solicite îndeplinirea obligațiilor ce fac obiectul capătului principal sau subsidiar de cerere.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Sănătății prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, examinând cererea de recurs formulată de către reclamantul A., Înalta Curte constată că nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât aspectele invocate prin cererea de recurs nu vizează cele reținute de către instanța de fond prin hotărârea recurată.

Astfel, sentința atacată se referă la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumite comercială Avastin) pentru indicația glioblastom, în timp ce cererea de recurs se referă la medicamentul Pazopanib (denumire comercială Votrient) pentru indicația terapeutică chordom sacrat.

Prin urmare, întrucât prin sentința recurată și prin cererea de recurs este vorba de medicamente diferite și de indicații terapeutice diferite, nu se poate reține ca fiind îndeplinită condiția motivării recursului, în condițiile în care pentru a se putea considera îndeplinită această condiție, este necesar ca aspectele invocate din cererea de recurs să vizeze argumentele avute în vedere de către instanța de fond la pronunțarea soluției.

Or, această condiție nu este îndeplinită în speță, ceea ce atrage sancțiunea nulității cererii de recurs.

Prin urmare, deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici referitoare la medicamentul și afecțiunea avute în vedere de către instanța de fond la pronunțarea sentinței recurate, Înalta Curte va constata nul recursul de față.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 201 din 8 februarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 201 din 8 februarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 23 iunie 2022.