ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3464/2022

Ședința publică din data de 14 iunie 2022

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea depusă pe rolul acestei instanțe la data de 6 august 2021 petenta A. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 1496 din 11 martie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

În motivarea contestației intemeiate pe dispozițiile art. 318 alin. (1) teza I din C. proc. civ. de la 1865 s-a arătat că instanța de recurs a respins recursul ca tardiv formulat din cauza unei erori materiale de ordin procedural în calculul termenului de depunere a căii de atac.

S-a arătat că pentru depunerea recursului a respectat termenul procedural de formulare a cererii în raport de data primirii sentinței prin serviciul poștal, respectiv 29.03.2020, iar data primirii sentinței în format electronic prin poșta electronică - 25.03.2019, față de care s-a socotit termenul limită de 10.04.2019, nu poate fi luat în calcul întrucât Curtea de Apel Alba Iulia a specificat prin comunicarea transmisă mențiunea că "Prezentul mesaj nu constituie comunicare de acte procedurale în sensul legislației în vigoare.

La cererea formulată au fost anexate probe, respectiv copie de pe plicul cu care s-a făcut comunicarea prin poștă, copie de pe email-ul instanței și adeverință de la poștă privind comunicarea deciziei.

S-a solicitat admiterea contestației și anularea deciziei atacate, cu consecința rejudecării recursului.

Apărările intimatului.

Intimatul Ministerul Educației nu a formulat întâmpinare

Hotărârea atacată.

Prin decizia nr. 1496 din 11 martie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018 s-a respins recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 58 din 19 martie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut că sentința nr. 58 din 19 martie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, i-a fost comunicată reclamantei la adresa de e-mail specificată, ana_x@x.fr, la data de 25.03.2019, potrivit extrasului din sistemul informatic ECRIS, referitor la istoric mail-uri în Dosarul nr. x/2018 și referatului grefierului care a efectuat comunicarea, fiind primită în aceeași zi de reclamantă.

În raport cu data comunicării hotărârii recurate prin poștă electronică la cererea reclamantei, 25.03.2019, termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii de fond (termen care a fost menționat și în cuprinsul hotărârii) s-a împlinit la data de 10.04.2019, astfel că cererea de recurs înaintată instanței de fond la data de 15.04.2019, prin poștă electronică (după cum rezultă din înscrisul aflat la dosar de recurs) și prin Poșta Română (conform ștampilei aplicate pe plicul aflat la dosar de recurs), este tardiv depusă.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prealabil analizării motivelor contestației în anulare, Înalta Curte apreciază că pentru dezlegarea problemelor deduse judecății se impune stabilirea dispozițiilor de procedura aplicabile.

Deși contestatoarea a invocat dispozițiile art. 318 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865, potrivit principiului general introdus prin art. 24-25 din Noul C. proc. civ. și de art. 3 din Legea 76/2012, respectiv al aplicării noilor norme proceselor și executărilor silite începute ulterior intrării în vigoare, în raport de data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor, respectiv 28 ianuarie 2019, în fapt, motivele contestației în anulare se circumscriu dispozițiilor art. 503 alin. (1) pct. 2 din Noul C. proc. civ.

Înalta Curte analizând contestația în anulare, în raport cu motivele invocate și cu dispozițiile procedurale aplicabile, o va admite pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare și nesuspensivă de executare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile date cu încălcarea anumitor norme de procedură, sau greșite din cauza unor inadvertențe de ordin formal.

Astfel, potrivit art. 503 alin. (2) din C. proc. civ.: Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când (...) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

În accepțiunea textului de lege menționat, motivul de contestație referitor la săvârșirea unei greșeli materiale în dezlegarea recursului are în vedere o eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În acest sens, doctrina și jurisprudența constantă în materie a statuat că prin eroare materială ca temei al unei contestații în anulare se înțelege orice eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv sau anularea lui ca insuficient timbrat ori făcut de o persoană fără calitate, în absența unor înscrisuri necomunicate de instanța de fond, sau in condițiile depunerii in termen a taxei de timbru la oficiul poștal și comunicată instanței ulterior pronunțării, iar pentru verificarea acestor situații nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În speță, ne aflăm tocmai într-o asemenea situație în care instanța de recurs, prin decizia contestată a respins ca tardiv formulat recursul reținând că, din actele dosarului rezultă că sentința nr. 58 din 19 martie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal i-a fost comunicată reclamantei la adresa de e-mail specificată, ana_x@x.fr, la data de 25.03.2019, astfel că termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii de fond s-a împlinit la data de 10.04.2019, iar cererea de recurs a fost înaintată instanței de fond la data de 15.04.2019.

A apreciat instanța de recurs, raportat la dispozițiile art. 154 alin. (6) C. proc. civ. (în forma in vigoare la momentul pronunțării) că recurenta nu se poate prevala de data comunicării sentinței prin poștă, respectiv data de 29.03.2019 întrucât au fost respectate regulile procedurale privind comunicarea hotărârii la cerere in format electronic.

Constată însă Înalta Curte, în raport de înscrisul depus la fila x a prezentului dosar, că pe adresa Curții de Apel Alba Iulia de comunicare a sentinței prin poștă electronică, este trecută mențiunea "Acest mesaj nu constituie comunicare de acte procedurale în sensul legislației în vigoare", de unde ar rezulta că aceasta comunicare ar reprezenta o corespondență cu caracter administrativ la cererea formulată de petentă.

Această adresă nu a fost atașată la dosarul de fond al curții de apel, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar care cuprind un istoric mail din dosar, împreună cu un referat de expediere întocmit de grefier și nu a fost avută în vedere de Înalta Curte la soluționarea recursului.

Se constată, astfel că eroarea materială invocată de contestatoare se circumscrie prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., de natură să justifice contestația în anulare pendinte, în condițiile în care instanța de recurs, nu a avut la dosar listată această corespondență, pentru a fi în măsură să aprecieze asupra legalității comunicării sentinței.

Cum în cauză instanța de fond a procedat la comunicarea sentinței potrivit dispozițiilor art. 154 alin. (4) din C. proc. civ., prin Poșta Română, la data de 29 martie 2019, astfel cum rezultă din dovada de înmânare de la dosar, recursul formulat la data de 15 aprilie 2019 este în termen.

Fața de cele ce preced, Curtea, în temeiul art. 508 alin. (3) din C. proc. civ., va admite contestația în anulare formulată de contestatoarea A. și va dispune anularea Deciziei nr. 1496 din 11 martie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Întrucât soluționarea cauzei la acest termen nu este posibilă, instanța rămânând în pronunțare exclusiv asupra admisibilității contestației în anulare, se va stabili un termen pentru judecarea recursului, astfel încât,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația în anulare formulată de contestatoarea A..

Anulează Decizia nr. 1496 din 11 martie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Acordă termen pentru soluționarea recursului, cu citare părți la data de 22 noiembrie 2022.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția pârților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 iunie 2022.