ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3300/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21 noiembrie 2019, pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul Local al Comunei Turcinești, a solicitat anularea parțială a H.G. nr. 973/05.09.2012, publicată în M.Of. al României nr. 668 bis din 09.05.2002, în ceea ce privește poziția nr. 57 din Anexa nr. 67.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 36 din 9 martie 2020, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: (i) a respins excepția netimbrării și excepția autorității de lucru judecat; (ii) a admis excepția inadmisibilității, excepția tardivității și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului; (iii) a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul Local al Comunei Turcinești, ca inadmisibilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 36 din 9 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A..

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Guvernul României a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării și excepție nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. La dosarul instanței de recurs a depus întâmpinare și intimatul-pârât Consiliul Local al Comunei Turcinești, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Cererea de sesizare a Curții Constituționale Prin cererea înregistrată la dosarul cauzei la data de 19 august 2020, astfel cum a fost precizată prin cererea din 14 septembrie 2020, recurentul-reclamant a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a H.G. nr. 973/2002. Pentru soluționarea acestei cereri, s-a constituit dosarul asociat nr. x/2019, conform art. 148 alin. (12) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Alte aspecte procesuale Excepția netimbrării recursului, invocată de intimatul-pârât Guvernul României, a fost respinsă, ca neîntemeiată, pentru considerentele expuse în practicaua prezentei decizii. II. Soluția instanței de recurs Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimații-pârâți, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat: "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...) (3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității." Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs." Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488." Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de conținutul concret al hotărârii atacate. În motivarea recursului, reclamantul susține, în esență, că sentința este contrară unor hotărâri de guvern și unor acte administrative emanate de la autorități locale, expunând o serie de situații factuale, dar nu cuprinde vreun argument referitor la soluția instanței de fond, care a dezlegat cauza în temeiul excepției inadmisibilității acțiunii, pe motivul neformulării plângerii prealabile. Pentru a aprecia că este îndeplinită cerința motivării recursului, este necesar ca criticile dezvoltate de reclamant să vizeze în mod concret raționamentul logico-juridic al instanței de fond, respectiv să combată cu argumente efective modul de soluționare a excepției inadmisibilității; or, în calea de atac, reclamantul s-a rezumat la a susține pretinsa contradictorialitate a sentinței cu unele hotărâri de guvern și acte administrative ale autorităților publice locale, critici care par să se refere la fondul cauzei. Cum, însă, prima instanță nu a antamat fondul, soluționând cauza în temeiul unei excepții, recurentul-reclamant trebuia să susțină, motivat, nelegalitatea acestei soluții, situație neregăsită în speță. Mai exact, prezentarea unor argumente de pretinsă nelegalitate, care nu au legătură cu conținutul sentinței recurate, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului. Deoarece recurentul nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va anula, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul A.. PENTRU ACESTE MOTIVE,