ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3081/2022

Ședința publică din data de 26 mai 2022

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2021 la data de 3.12.2021, contestatoarea A. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva a solicitat anularea Hotărârii nr. 1000 din 02 noiembrie 2021, prin care pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori a hotărât încetarea delegării sale în funcția de procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul teritorial Hunedoara, începând cu data de 10.12.2021.

Contestatoarea a invocat în drept dispozițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar în subsidiar a solicitat respingerea contestației ca nefondată și menținerea ca legală a hotărârii atacate.

Examinând excepția necompetenței materiale invocată de intimat, asupra căreia trebuie să pronunțe cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 coroborate cu cele ale art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Contestatoarea A. a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ Hotărârea nr. 1000 din 02 noiembrie 2021 adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori.

Prin hotărârea menționată, în temeiul dispozițiilor art. 40 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 317/2004 și art. 57 din Legea nr. 303/2004, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori a hotărât încetarea delegării în funcția de procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul teritorial Hunedoara, a doamnei A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, începând cu data de 10.12.2021.

Sub aspectul competenței materiale a Înaltei Curți de a soluționa în primă instanță contestația formulată, este necesar a se analiza dacă hotărârea nr. 1000 din 02 noiembrie 2021 se circumscrie prevederilor art. 29 alin. (4)-(9) din Legea nr. 317/2004, conform cărora:

"Art. 29. - (…)

(4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motivează.

(5) Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.

(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.

Rezultă, așadar, că potrivit art. 29 alin. (5) și (7) anterior citate, numai hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație direct la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Întrucât hotărârea nr. 1000 din data de 02 noiembrie 2021 nu este o hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ci una a secției de procurori, Înalta Curte reține incidența dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 304/2004, care statuează faptul că "Hotărârile secției pentru judecători, respectiv ale secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun."

În consecință, competența de soluționare a contestației formulate împotriva hotărârii nr. 1000 din data de 02 noiembrie 2021, care nu este pronunțată în materie disciplinară, va fi stabilită conform dispozițiilor Legii nr. 554/2004, respectiv art. 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3), astfel încât raportat la rangul central al emitentului actului, competența materială de soluționare în fond revine secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia, instanța competentă teritorial prin raportare la domiciliul contestatoarei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 248 și art. 132 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale invocat de intimat și, în conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori.

Declină competența de soluționare a contestației formulate de contestatoarea A. împotriva hotărârii nr. 1000 din 02 noiembrie 2021 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2022.