ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2712/2022

Ședința publică din data de 12 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 14 august 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Tribunalul Vâlcea, B., C. și D., a solicitat anularea rezoluției nr. 2175/A, nr. lucrare 19-3049 din 04.07.2019 și a se exercita acțiunea disciplinară, cu obligarea la plata despăgubirilor din dosarele nr. x, respectiv nr. 1286/90/2019 - suma de 1 milion RON daune morale, precum și despăgubirile privind obținerea autorizației de traducător.

Prin sentința civilă nr. 191 din 12 martie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâții Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii;

- a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, ca privind persoane fără calitate procesuală pasivă;

- a admis excepția lipsei procedurii prealabile prev. de art. 45

1

din Legea nr. 317/2004 republicată, invocată de pârâta Inspecția Judiciară și a respins în rest cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară, Tribunalul Vâlcea, B., C., D., ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței civile nr. 191 din 12 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 29 iulie 2020, intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.2. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 30 iulie 2020, intimatul-pârât Ministerul Justiției a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.3. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 30 iulie 2020, intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, cerința satisfacerii timbrajului aferent căii de atac, Înalta Curte constată că, în cauză, nu s-a făcut dovada achitării de către recurentul - reclamant a taxei judiciare de timbru, având în vedere următoarele aspecte:

În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva hotărârilor prin care s-a respins cererea ca inadmisibilă.

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Prin adresa comunicată recurentului-reclamant A. la data de 06 iulie 2020, conform dovezii de înmânare aflată la dosar, precum și prin citația comunicată recurentului-reclamant la data de 07 februarie 2022, potrivit dovezii de înmânare aflată la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON, aferentă recursului declarat în cauză, obligație pe care recurentul-reclamant nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat pentru data de 12 mai 2022.

Totodată, recurentul-reclamant a formulat cerere de ajutor public judiciar, respinsă definitiv prin încheierea din 17 septembrie 2020, pronunațată în dosarul nr. x/2019 și cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, respinsă prin încheierea din 10 martie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 191 din 12 martie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 191 din 12 martie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2022.