ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2688/2022

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 02.05.2019 pe rolul Tribunalului Călărași, secția civilă, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă judecătoria Călărași, ca instanța să constate acordarea de imunitate infracțională familiei B. și C., întocmirea de dosare penale la reclamațiile făptuitorilor după darea de NUP, rezolvate favorabil persoanei sale de către Tribunalul Călărași.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 583/18.09.2019 a Tribunalului Călărași, secția civilă, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă judecătoria Călărași, ca inadmisibilă.

Cererea de recurs și soluția instanței de recurs Reclamantul a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 583/18.09.2019 a Tribunalului Călărași, secția civilă, iar prin decizia civilă nr. 1007/22.04.2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a constatat nulitatea recursului, pentru nemotivare.

Contestația în anulare Împotriva deciziei civile nr. 1007/2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a promovat calea extraordinară de atac a contestației în anulare contestatorul A., dosarul fiind înregistrat sub nr. x/2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Hotărârea a cărei revizuire se solicită Prin decizia civilă nr. 1735 din 16 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1007 din data de 22.04.2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, ca nefondată.

Cererea de revizuire formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 1735 din 16 septembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a formulat cerere de revizuire contestatorul A., întemeiată pe motivul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Arată că hotărârile potrivnice invocate sunt: încheierea penală nr. 79/29.08.2017, pronunțată de Tribunalul Călărași, secția penală în dosarul nr. x/2016; decizia civilă nr. 131/2011 din 23.11.2011, pronunțată de Tribunalul Călărași, secția civilă în dosarul nr. x/2011, decizia civilă nr. 4/2014 a Tribunalului Călărași, secția civilă în dosarul nr. x/2013 și sentința civilă nr. 1532/2021 din 10.06.2021, pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr. x/2017. Consideră că, prin pronunțarea deciziei a cărei revizuire se solicită, s-au încălcat dispozițiile art. 16 alin. (2) și art. 44 din Constituție, în condițiile în care apreciază că a fost deposedat în mod nelegal de un imobil (teren), în urma unui schimb de terenuri, în care terenul compensatoriu nu i-a revenit. 5. Apărările intimatului Deși a fost legal citat, intimatul Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași nu a formulat întâmpinare. II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată. Conform dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:/…/există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri." Cu alte cuvinte, pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire, se prevede condiția ca prin hotărârile potrivnice să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Analizând incidența acestui motiv de revizuire în cauza de față, din perspectiva încălcării de către hotărârea supusă revizuirii a autorității de lucru judecat a celorlalte hotărâri invocate de către revizuent, Înalta Curte constată cele ce succed: Revizuentul susține existența contrarietății între decizia civilă nr. 1735 din 16 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021, a cărei revizuire o solicită, și următoarele hotărâri judecătorești: încheierea penală nr. 79/29.08.2017, pronunțată de Tribunalul Călărași, secția penală în dosarul nr. x/2016; decizia civilă nr. 131/2011 din 23.11.2011, pronunțată de Tribunalul Călărași, secția civilă în dosarul nr. x/2011, decizia civilă nr. 5/2014 a Tribunalului Călărași, secția civilă în dosarul nr. x/2013 și sentința civilă nr. 1532/2021 din 10.06.2021, pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr. x/2017. În ceea ce privește dosarul nr. x/2016, Înalta Curte constată că acesta are ca obiect sesizarea judecătorului de cameră preliminară de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași cu privire la desființarea actului de donație autentificat sub nr. x din 01.03.2004, cerere care a fost respinsă prin încheierea penală nr. 79 din 29.08.2017. Părți în acest dosar au fost A., D. și S.C. E. S.R.L.. În privința dosarului nr. x/2011 al Tribunalului Călărași, secția civilă, Înalta Curte constată că acesta are ca obiect cererea formulată de reclamanta S.C. E. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții C. și Ocolul Silvic Călărași, reprezentat de Direcția Silvică Călărași, pentru autorizarea grănițuirii proprietății reclamantei și stabilirea liniilor de hotar conform actelor de proprietate. Prin decizia civilă nr. 131/2011 din 23.11.2011, Tribunalul Călărași, secția civilă a admis apelul, a anulat hotărârea apelată și a trimis cauza spre rejudecare. Referitor la dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Călărași, secția civilă, Înalta Curte constată că acesta are ca obiect cererea formulată de petenta S.C. E. S.R.L., în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, pentru obligarea pârâtului la intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului proprietatea petentei în cartea funciară, precum și anularea încheierii de respingere nr. 50268/06.11.2013, emise de OCPI Călărași. În ceea ce privește dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Călărași, se constată că acesta are ca obiect cererea formulată de reclamanta Agenția Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Călărași, în contradictoriu cu pârâții A. și D., în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de schimb imobiliar. În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte constată că potrivit art. 430 C. proc. civ.: "(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă." Dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deși nu mai prevăd condiția triplei identități de elemente, consacră vechea jurisprudență, în sensul că este reglementată expres necesitatea ca prin cea de-a doua hotărâre să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Prin urmare, se reține că și sub imperiul acestor prevederi legale, hotărârile potrivnice trebuie să întrunească cerința triplei identități de cauză, de obiect și de părți, cu mențiunea că hotărârile respective trebuie să fie pronunțate în dosare separate. În contextul evidențiat, la examinarea motivului de revizuire care sancționează încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri, urmează a se avea în vedere și prevederile legale care dau conținut autorității de lucru judecat. Procedând, în speță, la examinarea condițiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se constată că în dosarul nr. x/2021, ce face obiectul prezentei revizuiri, părți sunt contestatorul A. și intimatul Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, iar în dosarele în raport cu care se solicită revizuirea, părți sunt: în dosarul penal nr. x/2016 - intimații A., D. și S.C. E. S.R.L.; în dosarul nr. x/2011, părți sunt reclamanta S.C. E. S.R.L. și pârâții C. și Ocolul Silvic Călărași, reprezentat de Direcția Silvică Călărași; în dosarul nr. x/2013 părți sunt petenta S.C. E. S.R.L., în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar în dosarul nr. x/2017 părți sunt reclamanta Agenția Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Călărași și pârâții A. și D.. Înalta Curte constată că nici în raport cu chestiunile litigioase deduse judecății în cele cinci pricini, nu sunt îndeplinite condițiile identității de obiect și de cauză, întrucât fiecare dintre cele cinci cauze au obiecte diferite, respectiv constatarea acordării de imunitate infracțională (în dosarul în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită), desființarea actului de donație, autorizarea grănițuirii proprietății și stabilirea liniilor de hotar, intabularea dreptului de proprietate și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de schimb imobiliar. Prin urmare, nefiind îndeplinită condiția triplei identități, de părți, obiect și cauză între hotărârile invocate de revizuent, dat fiind faptul că hotărârile invocate ca fiind potrivnice au vizat aspecte diferite, respectiv au obiect diferit, părți diferite și cauze diferite, nu se poate proceda la revizuirea hotărârii atacate, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Mai mult, se reține că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este acela al respectării principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea lui, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. În asemenea situații, executarea hotărârilor pronunțate este imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se va prevala de hotărârea care îi este favorabilă, iar soluția ce se impune este revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat. Or, în speță, așa cum s-a reținut anterior, considerentele celor patru decizii nu sunt contrare hotărârii a cărei revizuire se solicită în privința aspectului litigios în discuție și ca atare, un asemenea motiv nu poate fi reținut. Pe de altă parte, în soluționarea prezentei cauze, Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reținut, cu referire la cererea de revizuire, că "în conformitate cu jurisprudența sa constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care consacră, printre altele, preeminența dreptului ca parte a moștenirii comune a părților contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție. Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având un caracter substanțial și obligatoriu". (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010). Pentru argumentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire de față, ca nefondată.