Vitan împotriva Republicii Moldova

Reclamantul s-a născut în 1956 și trăiește în Chișinău. În iulie 1994, reclamantul a încheiat un contract cu ASITO (o companie de asigurare privată înscrisă în Moldova) prin care a plătit o primă de asigurare în schimbul unei pensii fixe de 500 lei moldoveni (MDL) (echivalentul de 122,55 de dolari americani (USD) în acel moment, în plus față de pensia (“anunța”). În august 1996, ASITO a încetat să-i plătească în ianuarie 1999, invocand o modificare a ratei dobânzii Băncii Naționale a Moldovei. La 4 martie 1999, reclamantul a introdus o acțiune împotriva ASITO, cerând plățile agenției până în prezent și ceriând companiei să respecte contractul. La 21 iunie 1999, Curtea de district Râșcani a hotărât în favoarea reclamantului și a ordonat ASITO să-i plătească achizițiile de pensie în valoare de 3 421,50 MDL (echivalentul de 282,32 euro (EUR) la momentul respectiv).

ASITO a depus un recurs la Curtea Regională Chișinău, care l-a respins la 25 aprilie 2000. ASITO nu a făcut apel și hotărârea a devenit finală și executabilă. 10. La 29 mai 2000, reclamantul a depus o cerere la Curtea de district Râșcani care solicită executarea hotărârii în favoarea ei. Acesta nu a răspuns, ci a trimis mandatul de punere în aplicare numai la 17 mai 2002. 11. Între timp, din cauza hotărârii din 21 iunie 1999, Curtea de District Râșcani a decis numai pe plata arridelor de pensii, la 24 noiembrie 2000, a emis o hotărâre suplimentară în favoarea reclamantului și a ordonat ASITO să respecte contractul și să relueze plățile lunare. Între 2000 și 2002, reclamantul a depus alte plângeri cu privire la neexecuția hotărârilor în favoarea ei în favoarea Curții de District Râșcani, Bailiff, Ministerul Justiției și Consiliului Superior al Magistratelor.

La 8 mai 2002, Ministerul Justiției a solicitat Curții de District Râșcani să ia toate măsurile necesare, inclusiv sancțiunile persoanelor responsabile, pentru a pune în aplicare hotărârile în favoarea reclamantului și să o informeze cu privire la rezultatul procedurii de executare. Reclamantul nu a primit niciun răspuns suplimentar; nici nu au fost impuse sancțiuni societății debitoare sau angajaților săi. 13. Hotărârea finală din 25 aprilie 2000 și hotărârea suplimentară din 24 noiembrie 2000 au fost puse în aplicare la 5 septembrie 2003. 14. Legea internă relevantă a fost stabilită în Prodan c. Moldova, nr. 49806/99, § 31, CEDO 2004III (extracte).

6. The applicant was born in 1956 and lives in Chișinău. 7. In July 1994 the applicant concluded a contract with ASITO (a private insurance company incorporated in Moldova) whereby she paid an insurance premium in exchange for a fixed annuity of 500 Moldovan lei (MDL) (the equivalent of 122.55 United States dollars (USD) at the time) in addition to her pension (“annuity”). She started receiving her annuity in August 1996. In January 1999 ASITO stopped paying it, invoking a change in the interest rate of the National Bank of Moldova. 8. On 4 March 1999 the applicant brought an action against ASITO, seeking the payment of the annuity to date and requiring the company to abide by the contract. 9. On 21 June 1999 the Râșcani District Court ruled in favour of the applicant and ordered ASITO to pay her the pension arrears in the amount of MDL 3,421.50 (the equivalent of 282.32 euros (EUR) at the time).

ASITO lodged an appeal with the Chișinău Regional Court, which dismissed it on 25 April 2000. ASITO did not appeal and the judgment became final and enforceable. 10. On 29 May 2000 the applicant lodged a request with the Râșcani District Court seeking enforcement of the judgment in her favour. The latter did not reply, but sent the enforcement warrant to a Bailiff only on 17 May 2002. 11. In the meantime, since in its judgment of 21 June 1999 the Râșcani District Court had ruled only on the payment of the pension arrears, on 24 November 2000 it issued an additional judgment in favour of the applicant and ordered ASITO to abide by the contract and to resume the monthly payments. That judgment became final.

12. Between 2000 and 2002 the applicant lodged other complaints about the non-enforcement of the judgments in her favour with the Râșcani District Court, the Bailiff, the Ministry of Justice and the Superior Council of Magistrates. On 8 May 2002 the Ministry of Justice requested the Râșcani District Court to take all necessary steps, including the sanctioning of the persons responsible, in order to enforce the judgments in favour of the applicant and to inform her about the outcome of the enforcement proceedings. The applicant did not receive any further reply; nor were any sanctions imposed on the debtor company or its employees. 13. The final judgment of 25 April 2000 and the additional judgment of 24 November 2000 were enforced on 5 September 2003. 14. The relevant domestic law was set out in Prodan v. Moldova, no. 49806/99, § 31, ECHR 2004III (extracts).