ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2508/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 13.07.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței să constate existența calității de lucrător al Securității în ceea ce o privește pe pârâta A.. 1.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1119 din 2 noiembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea privind pe reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâta A., ca inadmisibilă. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, invocând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., motivat de faptul că au fost încălcate și aplicate greșit prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. A precizat că prevederile speciale prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, ce reglementează accesul la propriul dosar, presupun, în condițiile art. 1 alin, (1), (7) și (8) din acest act normativ, posibilitatea oricărui "cetățean român sau cetățean străin care după 1945 a avut cetățenie română" și a oricărui "cetățean ai unei țări membre a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al Uniunii Europene 1 ', subiecte ale dosarelor întocmite de Securitate, precum și a urmașilor acestora, de: - a studia nemijlocit propriul dosar și de a I se elibera nemijlocit copii de pe actele dosarului; - a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorii contribuit cu informații la completarea propriului dosar; - a solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Concret, potrivit art. 1 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate "/.../constă în studierea nemijlocită a dosarului și eliberarea de copii de pe actele dosarului și de pe alte înscrisuri care privesc propria persoană" însă, fără desfășurarea primeia din aceste operațiuni, prevăzute la art. 1 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, nu ar fi posibilă exercitarea celorlalte drepturi reglementate la art. 1 alin. (7) din același act normativ, întrucât pentru a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia ori pentru a solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului este necesar ca persoanelor îndreptățite să aibă acces nemijlocit la propriul dosar, respectiv dacă pe numele acestora fosta Securitate a întocmit dosare/documente și conținutul acestora, aspecte ce nu se pot cunoaște decât în urma formulării unei cereri de acces la propriul dosar sau, în măsura în care există un dosar sau documente ce privesc propria persoană, eliberarea de copii de pe acestea. În consecință, a apreciat că dreptul de acces astfel cum este reglementat de art. 1 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008 se află într-o relație de conexitate cu celelalte drepturi prevăzute la art. 1 alin. (7) din același act normativ, exercitarea acestor din urmă drepturi fiind în strânsă legătură și în subsidiar operațiunilor pe care le presupune acesta. Or, față de aceste prevederi a considerat că, mandatul special dat de titularul dosarului doamnei B., respectiv " ...pentru a avea acces la dosarul meu...", face referire la toate drepturile pe care le reglementează art. 1 din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, amintite mai sus, neputând fi limitat "la formularea cererii de acces la dosar, potrivit art. 1 alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 24/2008" așa cum susține judecătorul fondului. Mai mult, în sprijinul susținerilor sale este și precizarea din cuprinsul aceleiași procuri, potrivit căreia doamna B. a fost împuternicită să desfășoare "orice altă operațiune nemenționată expres în această procură, dar care are legătură cu aceasta, va fi considerată ca având acordul meu", cum ar fi formularea unei cereri de verificare a calității de lucrător al fostei securități, care deși nemenționată expres, se circumscrie posibilităților pe care le acordă textul art. 1 din O.U.G. nr. 24/2008 persoanelor îndreptățite. În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței și trimiterea cauzei aceleiași instanțe în vederea judecării fondului. 1.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 5 mai 2022, cu citarea părților. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente: 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Prin cererea introductivă, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței să constate existența calității de lucrător al Securității în ceea ce o privește pe pârâta A.. Procedura de verificare a calității de lucrător al Securității a pârâtei A. a fost declanșată în considerarea cererii nr. x/2018 formulate de numita B., în baza mandatului acordat de C. - persoana îndreptățită potrivit art. 1 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 24/2008 să exercite dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate. Instanța de primă jurisdicție a respins acțiunea ca inadmisibilă reținând, în esență, că în cauză nu există o cerere a titularului dosarului, C., de declanșare a procedurii verificare a calității de lucrător/colaborator al securității, iar potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 24/2008, în lipsa unei astfel de cereri reclamantul CNSAS nu era îndreptățit să procedeze la verificări ale acestei calități în privința pârâtei și, în cele din urmă, să formuleze prezenta acțiune în instanță. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a formulat recurs, invocând incidența motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Cu titlu prealabil, având în vedere criticile concrete din memoriu de recurs care vizează încălcarea și aplicarea greșită de către prima instanță a prevederilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, Înalta Curte va analiza recursul din perspectiva motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Prevederile art. 1 alin. (7) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, pretins încălcate de către prima instanță, statuează că:"Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență". Totodată, prezintă relevanță dispozițiile art. 1 alin. (9) din același act normativ potrivit căruia: "Exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3), (6) și (7) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială și autentică." Din coroborarea acestor texte de lege reiese că nu orice persoană poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea unui dosar ci numai acele persoane care, având acces la propriul dosar, au constatat că sunt subiecți ai unui alt dosar din care rezultă că au fost urmăriți de securitate. În speță, numita B. care a formulat cerere în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (7) coroborat cu alin. (9) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, nu avea nicio calitate pentru a solicita în numele persoanei care a făcut obiectul instrumentării unui dosar al Securității, verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițeri sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. În acord deplin cu judecătorul fondului, instanța de control judiciar reține că procura autentificată sub nr. x/07.11.2018, depusă la dosarul cauzei, prin care numitul C., deținând calitatea recunoscută de lege pentru exercitarea dreptului de acces la propriul dosar, a mandatat pe numita B., se limitează la formularea cererii de acces la dosar, potrivit art. 1 alin. (1) - (3) din O.U.G. nr. 24/2008. Nicăieri în cuprinsul mandatului nu se face dovada împuternicirii acordate mandatarului pentru formularea unei cereri de verificare a calității de lucrător al Securității. Or, potrivit art. 1 alin. (9) din O.U.G. nr. 24/2008, exercitarea dreptului de a solicita demararea acestor verificări se face personal sau prin reprezentant cu procură specială și autentică, legiuitorul prevăzând expres necesitatea prezentării unui mandat special, iar nu a unui mandat general pentru formularea cererii de verificare a calității de lucrător. Deși este adevărată aprecierea recurentului-reclamant că dreptul de acces astfel cum este reglementat de art. 1 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008 se află într-o relație de conexitate cu celelalte drepturi prevăzute la art. 1 alin. (7) din același act normativ, totuși Înalta Curte reține că legiuitorul a prevăzut două cereri distincte, respectiv cererea de acces la propriul dosar și cererea de verificare a calității de lucrător/colaborator, astfel că exercitarea de către persoana interesată a dreptului de acces la dosar nu presupune, în mod necesar, exercitarea de către aceasta a și dreptului de a solicita verificarea calității de lucrător, pentru declanșarea acestei proceduri fiind necesară o solicitare distinctă. Prin urmare, Înalta Curte nu poate primi susținerile recurentului-reclamant în sensul că mandatul dat de titularul dosarului doamnei B., respectiv mențiunea din cuprinsul acesuia "pentru a avea acces la dosarul meu..." face referire la toate drepturile pe care le reglementează art. 1 din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare. Contrar susținerilor recurentului-reclamant, nemenționarea expresă în cuprinsul mandatului acordat pentru formularea unei cereri de verificare a calității de lucrător al fostei securități nu se circumscrie posibilităților pe care le acordă textul art. 1 din O.U.G. nr. 24/2008 persoanelor îndreptățite. În acest sens, legiuitorul a reglementat distinct drepturile de la alin. (1) - (3) de cele de la alin. (7), prevăzând faptul că pentru exercitarea lor, a fiecăruia dintre acestea, este necesară procura specială și autentică, însă în speță, dreptul de reprezentare acordat prin intermediul procurii autentificată sub nr. x/07.11.2018 se limitează la formularea cererii de acces la dosar, potrivit art. 1-3 din O.U.G. nr. 24/2008 nu și la formularea unei cereri de verificare a calității de lucrător al fostei securități Prin urmare, având în vedere că lipsește o condiție esențială de exercitare a acțiunii în justiție, Înalta Curte constată că instanța de fond a interpretat și a aplicat corect dispozițiile legale mai sus amintite, incidente speței, soluția de respingerea a cererii ca inadmisibilă fiind una legală. 2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din același act normativ, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamant, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,