ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2413/2022

Obiectul acțiunii. Pe rolul Curții de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal, s-a înregistrat la data de 24.06.2019 contestația formulată de reclamantul A. împotriva rezoluției de clasare nr. 300/26.02.2019 emisă în dosarul nr. 19-270 al Inspecției Judiciare și a rezoluției inspectorului șef din data de 10.06.2019 emisă în dosarul nr. C19-1650.

Soluția instanței de fond Prin încheierea de ședință din data de 22.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea formulată de intervenientul B. de repunere pe rol a cauzei, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. S-a menținut suspendarea soluționării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, dispusă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prin încheierea de ședință din data de 23.06.2020.

Recursul. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs intervenientul B. în temeiul art. 414 alin. (2) din C. proc. civ. solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și admiterea cererii de repunere a cauzei pe rol. A susținut recurentul că, deși a formulat cerere de intervenție anterior termenului din data de 23.06.2020, instanța de fond a ignorat cererea și a dispus sesizarea Curții Constituționale și suspendarea cauzei. Această situație afectează grav dreptul de acces la instanță garantat de art. 6 CEDO punându-l în imposibilitate absolută de a acționa pentru repunerea cauzei pe rol situație generată de nediscutarea cererii de intervenție.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinare, reclamantul A. a invocat excepția nulității recursului, soluționată de Înalta Curte în ședința publică. Cu privire la cererea de intervenție, s-a arătat că aceasta este înregistrată la curtea de apel la data de 24.06.2020 ora 10:35, ulterior suspendării cauzei. Pârâta Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale active a recurentului - intervenient, respinsă în ședință publică. În subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat, raportat la dispozițiile art. 65 alin. (1) din C. proc. civ.

Considerentele și soluția instanței de recurs Examinând cauza prin prisma criticilor formulate prin motivele de recurs și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată netemeinicia recursului pentru următoarele considerente. Prin încheierea de ședință din data de 16 iunie 2020 curtea de apel a dispus amânarea pronunțării la data de 22 iunie 2020 și, ulterior, la data de 23 iunie 2020, asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 1 alin. (3-6) din Legea nr. 317/2004, invocată din oficiu. La data de 19 iunie 2020 (prin poștă electronică) petentul C., magistratul împotriva căruia s-a formulat sesizarea adresată Inspecției Judiciare, a introdus cerere de intervenție principală, și, în subsidiar, cerere de intervenție accesorie în favoarea intimatei Inspecția Judiciară. Prin încheierea din data de 23 iunie 2020 instanța a admis sesizarea din oficiu a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 1 alin. (3-6) din Legea nr. 317/2004 și a dispus suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale. Petentul B. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei la data de 2.07.2020, justificându-și demersul prin aceea că nu sunt îndeplinite condițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. sau alte dispoziții legale incidente care să atragă suspendarea. Analizând motivele de recurs din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., care include toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității, cu excepția celor menționate la pct. 1-4, precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs, Înalta Curte constată că încheierea recurată în prezenta cauză este legală și temeinică. Instanța a dat eficientă dispozițiilor art. 65 din C. proc. civ. care prevăd că: (1) Intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale. (2) Intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenției, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenție sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenție. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite și față de el. (3) În cazul intervenției principale, după admiterea în principiu, instanța va stabili un termen în care trebuie depusă întâmpinarea. Situația intervenientului voluntar în proces este consecința caracterului de cerere incidentală a intervenției, până la momentul discutării acesteia nedobândind calitatea de parte. De asemenea, dispozițiile art. 415 referitoare la reluarea judecării procesului după suspendare prevăd că judecata se reia după caz, la cererea părților, sau din oficiu, după dispariția cauzei care a condus la suspendarea pricinii. Cum intervenientul nu a dobândit în cauză calitatea parte, nefiind admisă în principiu cererea sa, în mod corect curtea de apel a respins cererea de repunere pe rol a cauzei ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. În ceea ce privește criticile recurentului privind modalitatea în care instanța la termenul din data de 23 iunie 2020 a dispus sesizarea Curții Constituționale și suspendarea cauzei, fără a pune în discuție cererile de intervenție formulate, acestea nu pot fi valorificate în prezentul demers procedural, instanța fiind învestită în temeiul art. 414 alin. (2) din C. proc. civ. cu recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere a cauzei pe rol.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru aceste considerente în conformitate cu prevederile art. 414 și 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.