ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1995/2022

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 01.02.2016, reclamanta U.A.T. Orașul Costești, județul Argeș a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice anularea deciziei nr. 15/15.01.2016, emisă de pârât, admiterea contestației nr. 18734/10.12.2015 formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/06.11.2015, emisă de către Direcția constarea și stabilire nereguli din cadrul M.D.R.A.P. pentru proiectul Cod SMIS 7602, cu titlul "Reabilitare și modernizare străzi urbane, poduri, trotuare și parcări în Orașul Costești, județul Argeș". În primul ciclu procesual, prin sentința nr. 121 din 30.05.2016, Curtea de Apel Pitești a respins contestația, ca neîntemeiată, iar prin decizia nr. 2380/08.05.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins excepția nulității recursului, a admis recursul, a casat sentința anterior menționată și a trimis cauza spre rejudecare.

Hotărârea instanței de fond Rejudecând cauza, prin sentința nr. 166 din 16 decembrie 2019 Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala Orașul Costești în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala Orașul Costești, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

Apărările formulate de intimat Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a sentinței primei instanțe.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) C. proc. civ.: "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...) (3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității." Articolul 487 alin. (1) C. proc. civ. prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs." Conform art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488." Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamanta își întemeiază cererea, iar aceasta a indicat doar formal dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. Astfel, în cuprinsul cererii de recurs se regăsesc o prezentare a situației de fapt și argumentele din cuprinsul cererii de chemare în judecată, fără ca recurentul să formuleze critici raportate la conținutul concret al hotărârii atacate și fără a face referiri la vreunul dintre considerentele instanței de fond. Mai mult decât atât, se observă și faptul că susținerile din memoriul de recurs sunt identice, coincid întru totul, celor din calea de atac promovată în primul ciclu procesual. Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ.: "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 anterior menționat, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Pentru considerentele expuse și temeiurile de drept indicate, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât și va constata nulitatea recursului promovat în cauză. PENTRU ACESTE MOTIVE,