ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4102/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Costești, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 62426 din 23 iunie 2016 (52426) înregistrată la UAT Costești sub nr. x din 24 iunie 2016, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă înregistrată la MDRAP cu nr. x din 2 iunie 2016 împotriva Informării AMPOR privind situația cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x finală nr. y din 4 mai 2016 pentru Contractul de finanțare SMIS 7602, beneficiar Unitatea Administrativ Teritoriala Orașul Costești, întocmită de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, aferentă proiectului "Reabilitare și modernizare străzi urbane, poduri, trotuare și parcări în orașul Costești, județul Argeș" cod SMIS 7602, beneficiar UAT Oraș Costești, DMI 1.1.

S-a solicitat admiterea contestației și anularea Deciziei nr. 62426 din 2 iunie 2016, cu consecința admiterii solicitării de plată prevăzute în cererea de Rambursare nr. x - finală.

Prin Sentința nr. 256/F-CONT din data de 15 decembrie 2016, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Costești în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Împotriva Sentinței nr. 256/F-CONT din data de 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Costești, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea hotărârii recurate, iar pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.

Recurenta-reclamantă susține că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală, sens în care redă situația de fapt din prezenta cauză, prin reluarea considerentelor primei instanțe, precum și a susținerilor sale, învederate la judecata pe fond a cauzei.

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 14 iulie 2017, prin care invocă nulitatea cererii de recurs, deoarece nu sunt aduse critici de nelegalitate hotărârii recurate. Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.

II. Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 27 iunie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Ulterior, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018, a fost fixat termen de judecată, în ședință publică, cu citarea părților.

Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs, invocată de intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., invocate de către recurenta-reclamantă ca temei de drept al cererii de recurs.

Astfel fiind, raportat la obiectul acțiunii și soluția dispusă de instanța de fond prin sentința recurată, precum și la temeiurile de drept pe care recurenta-reclamantă a înțeles să le invoce prin cererea de recurs, criticile recurentei nu permit încadrarea acestora în niciunul dintre motivele de casare menționate.

De asemenea, Înalta Curte constată că argumentele invocate prin cererea de recurs nu permit analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., această neregularitate a cererii de recurs fiind sancționată cu nulitatea.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul art. 496 coroborat cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Costești împotriva Sentinței nr. 256/F-CONT din data de 15 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Costești împotriva Sentinței nr. 256/F-CONT din data de 15 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - MM