Bak împotriva Poloniei

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr. 21092/04 prezentată de Alicja B 368/K împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 16 octombrie 2007 într-o cameră compusă din domnii J. Casadevall, președinte, G. Bonello, S. Pavlovschi, L. Garlicki, L. Mijović, J. Šikuta, P. Hirvelä, judecători, și de domnul T.L. Early, grefier de secțiune Având în vedere cererea formulată mai sus la 28 mai 2004, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din Convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei. Alicja Bąk, resortisant polonez, a introdus prezenta cerere la 28 mai 2004. La 20 iulie 2006, la cererea recurentei, domnul Stanisław Bąk, a informat Curtea cu privire la decesul acesteia din urmă.

În același timp, a declarat că dorește să continue procedura în fața Curții și a prezentat un document care atestă calitatea sa de moștenitor al soției decedate. În fața Curții, recurentul este reprezentat de domnul Justiyna Metalska, avocată la Warszawa. Guvernul polonez (atît cum au fost expuse de către părți, este reprezentat de agentul său, dl Jakub Wołąsiewicz, de la Ministerul Afacerilor Externe. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează: La 11 octombrie 1996, recurenta sesizează Tribunalul Districtual Garwolin cu privire la o cerere de suprimare a unei coproprietăți pe o parcelă situată la Trąbki. La 24 noiembrie 2004, recurenta a formulat o acțiune în temeiul articolului 5 din Legea din 2004. Aceasta a invitat instanța regională să constate depășirea termenului rezonabil și să someze judecătorul însărcinat cu litigiul său să ia măsurile necesare pentru a accelera desfășurarea procedurii.

La 23 decembrie 2004, Tribunalul de District s-a pronunțat asupra fondului cauzei și i-a atribuit reclamantei trei sferturi din parcela în litigiu. printr-o decizie pronunțată la 27 ianuarie 2005, Tribunalul Regional din Siedlce pronunțându-se asupra acțiunii introduse de reclamantă în temeiul legii din 2004. El a constatat durata excesivă a procedurii, dar a refuzat să acorde recurentei o despăgubire în acest sens, considerând că prelungirea procedurii decurgea din circumstanțe care nu puteau fi imputate instanței în cauză. În martie 2005, la … Procedura ar fi pendinte în fața Tribunalului Regional din Siedlce. GRIEF Invochant la art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamanta se plângea de durata procedurii.

LA 20 septembrie 2007, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație: Subsemnatul, Jakub Wołąsiewicz, agent al guvernului polonez, declară că guvernul polonez oferă domnului Stanisław Bąk suma de 14 000 PLN în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi scutită de orice taxă aplicabilă și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale.

Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. La 4 august 2007, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reclamantă, subsemnată de domnul Stanisław Bąk, remarcă faptul că guvernul polonez este pregătit să-mi plătească suma de 14 000 PLN în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi scutită de orice taxă aplicabilă și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenția europeană a drepturilor omului.

De la expirarea termenului menționat și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se va plăti un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. În plus, accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva Poloniei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri și declar că cazul a fost soluționat definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de Convenție și de protocoalele sale și nu are nici un motiv să continue examinarea cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cazul din rol.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol.

QUATRIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 21092/04 présentée par Alicja BĄK contre la Pologne La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 16 octobre 2007 en une chambre composée de : MM. J. Casadevall, président, G. Bonello, S. Pavlovschi, L. Garlicki, M me L. Mijović, M. J. Šikuta, M me P. Hirvelä, juges, et de M. T.L. Early, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 28 mai 2004, Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire. Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT La requérante, M me Alicja Bąk, ressortissante polonaise, a introduit la présente requête le 28 mai 2004. Le 20 juillet 2006, l’époux de la requérante, M. Stanisław Bąk, a informé la Cour du décès de cette dernière.

En même temps, il a déclaré vouloir poursuivre la procédure devant la Cour et a produit un document attestant de sa qualité d’héritier de son épouse défunte. Devant la Cour, le requérant est représenté par M e Justyna Metelska, avocate à Warszawa. Le gouvernement polonais (« le Gouvernement ») est représenté par son agent, M. Jakub Wołąsiewicz, du ministère des Affaires étrangères. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. Le 11 octobre 1996, la requérante saisit le tribunal de district de Garwolin d’une demande tendant à la suppression d’une copropriété sur une parcelle sise à Trąbki. Le 24 novembre 2004, la requérante forma un recours sur le fondement de l’article 5 de la loi de 2004. Elle invita le tribunal régional à constater le dépassement du délai raisonnable et à sommer le juge chargé de son litige de prendre des mesures nécessaires pour accélérer le déroulement de la procédure.

La requérante sollicita également l’octroi d’une indemnité d’un montant s’élevant à 10.000 PLN. Le 23 décembre 2004, le tribunal de district se prononça sur le fond de l’affaire et attribua à la requérante les trois quarts de la parcelle litigieuse. Par une décision prononcée le 27 janvier 2005, le tribunal régional de Siedlce se prononça sur le recours introduit par la requérante sur le fondement de la loi de 2004. Il constata la durée excessive de la procédure, mais refusa d’octroyer à la requérante une indemnité à ce titre considérant que l’allongement de la procédure résultait des circonstances ne pouvant être imputées à la juridiction mise en cause. Au mois de mars 2005, l’adversaire de la requérante interjeta appel à l’encontre de la décision prononcée le 23 décembre 2004 par le tribunal de district.

La procédure serait pendante devant le tribunal régional de Siedlce. GRIEF Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, la requérante se plaignait de la durée de la procédure. EN DROIT Le 20 septembre 2007, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante : « Je soussigné, Jakub Wołąsiewicz, agent du gouvernement polonais, déclare que le gouvernement polonais offre de verser à M. Stanisław Bąk, la somme de 14 000 PLN en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera exempte de toute taxe éventuellement applicable et sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme.

À défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. » Le 4 août 2007, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante : “« Je soussigné, M. . Stanisław Bąk, note que le gouvernement polonais est prêt à me verser la somme de 14 000 PLN en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.

Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera exempte de toute taxe éventuellement applicable et sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. À compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Pologne à propos des faits à l’origine de ladite requête.

Je déclare l’affaire définitivement réglée. » La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses Protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. T.L. Early Josep casadevall Greffier Président