ROIBU v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the P.A. "Lawyers for Human Rights"

Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,

efectuată de către asociația obștească „Juriștii pentru drepturile omului”

SECȚIUNEA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr. 38033/04

depusă de Maria ROIBU

împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a Patra), întrunită la 16 octombrie 2007, în cadrul unei camere compuse din:

Dl

J.

Casadevall

,

Președinte

,

Dl

G.

Bonello

,

Dl

S.

Pavlovschi

,

Dl

L.

Garlicki

,

Dra

L.

Mijović

,

Dl

J.

Šikuta

,

Dna

P.

Hirvelä,

judecători

,

și dl T.L.

Early

,

Grefier al Secțiunii

,

Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 30 iulie 2004,

Având în vedere decizia de a aplica articolul 29 § 3 al Convenției și de a examina admisibilitatea cererii concomitent cu fondul acesteia,

Având în vedere declarațiile formale ale părților prin care a fost acceptată reglementarea amiabilă a cauzei,

În urma deliberării, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamantul, dna Maria Roibu, este un cetățean al Republicii Moldova care s-a născut în anul 1929 și care locuiește la Cupcini. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl I.

Manole și dl A. Postică, avocați din Chișinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său, dl

V.

Grosu.

Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate în felul următor.

Familia reclamantului a fost victima represiunilor comuniste din anii 40 ai secolului trecut.

La o dată nespecificată în anul 2002, reclamantul a intentat o acțiune civilă împotriva statului, solicitând compensații pentru naționalizarea ilegală a proprietății familiei sale.

Printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă din 20 ianuarie 2003, lui i s-a acordat suma de 17,300

lei moldovenești (MDL) (aproximativ 1,158 euro (EUR)); totuși, această hotărâre nu a fost executată decât după comunicarea acestei cauze Guvernului pârât.

PRETENȚII

Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 6 § 1 al Convenției și articolului 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție, de neexecutarea hotărârii judecătorești definitive pronunțată în favoarea sa.

ÎN DREPT

La 18 decembrie 2006, părțile au expediat Curții declarații semnate privind acceptarea reglementării amiabile a cauzei, potrivit cărora Guvernul s-a obligat să-i plătească reclamantului, în decurs de trei luni de la data pronunțării deciziei Curții de scoatere a cererii de pe rol, suma de EUR

893 cu titlu de compensații pentru orice prejudiciu suportat de către reclamant ca urmare a executării întârziate a hotărârii judecătorești definitive pronunțată în favoarea sa. Părțile au declarat că acordul a constituit reglementarea definitivă a cauzei și au solicitat Curții să scoată cererea de pe rol.

Curtea ia notă de reglementarea amiabilă la care au ajuns părțile. Ea este satisfăcută că reglementarea este bazată pe respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale și nu găsește vreun motiv care ar justifica continuarea examinării cererii (articolul 37 § 1

in fine

al Convenției). Prin urmare, articolul 29 § 3 al Convenției nu mai este aplicabil acestei cauze și cererea urmează a fi scoasă de pe rol.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Decide

să scoată cererea de pe rolul său.

T.L.

Early

Josep

Casadevall

Grefier

Președinte