ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1657/2022

Ședința publică din data de 22 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 13.05.2014 reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății și S.C. B. S.R.L., a solicitat următoarele:

- anularea autorizației de funcționare nr. x/09.06.2011, prin care Ministerul Sănătății a autorizat funcționarea farmaciei comunitare cu denumirea "C." în structura S.C. B. S.R.L, în spațiul situat in București, act administrativ despre a cărui existență a luat cunoștință în data de 03.10.2013.

- suspendarea executării actului administrativ, de la data soluționării in fond a primului capăt de cerere, pana la momentul rămânerii irevocabile a soluției.

Prin sentința civilă nr. 464/20.02.2015, Curtea de Apel a respins, ca fiind neîntemeiate, excepțiile tardivității formulării plângerii prealabile, inadmisibilității cererii de chemare în judecată față de lipsa plângerii prealabile și tardivității introducerii acțiunii și a admis excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâta S.C. B. S.R.L., respingând acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta A. S.A., ce a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 24.04.2015.

Prin Decizia nr. 574/16.02.2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de reclamantă, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Pentru a pronunța această hotărâre, Înalta Curte de Casație și Justiție a avut în vedere că reclamanta justifică interes într-o dublă ipostază: atât un interes de ordin social, public, reprezentat de restabilirea ordinii de drept, prin anularea autorizației de funcționare nr. x/09.06.2011, emisă în accepțiunea recurentei, cu nerespectarea condițiilor prevăzute de Legea 266/2008 pentru exceptarea de la criteriul demografic instituit drept regulă pentru înființarea farmaciei comunitare în mediul urban, cât și un interes privat, legitim ce decurge din afectarea negativă a vadului comercial și a clientelei reclamantei prin deschiderea în imediata proximitate a farmaciei acesteia a unei alte farmacii aparținând pârâtei, pentru care s-a emis autorizație de funcționare cu aceeași încălcare, în accepțiunea recurentei, a condițiilor prevăzute de lege pentru exceptarea de la criteriul demografic.

În vederea rejudecării, dosarul a fost reînregistrat la 12.05.2017 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2014*.

La 30.06.2017, reclamanta a formulat cerere de introducere în cauză a S.C. D. S.R.L., în calitate de dobânditor al autorizației de funcționare.

La termenul de judecată din 25.09.2017, Curtea a dispus introducerea în cauză a S.C. D. S.R.L., în temeiul art. 39 alin. (2) C. proc. civ.

Cu titlu preliminar, Curtea a subliniat că soluția cu privire la excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile și excepția tardivității formulării cererii, a rămas definitivă, în primul ciclu procesual, nefiind exercitată calea de atac a recursului în această privință. De asemenea Curtea a reținut că prin recursul exercitat, reclamanta nu a formulat critici cu privire la cererea de suspendare a executării.

Soluția instanței de fond, în rejudecare

Prin sentința civilă nr. 5542 pronunțată în data de 28.12.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, S.C. B. S.R.L și S.C. D. S.R.L..

- Anulează autorizația de funcționare nr. x/09.06.2011.

- Obligă pârâții, în solidar la plata către reclamantă a sumei de 2000 RON, onorariu expert, cu titlu de cheltuieli de judecată.

- Încuviințează cererea de majorare a onorariului expertului, pentru suma de 800 RON.

- Obligă reclamanta la plata către expert a sumei de 800 RON reprezentând diferență onorariu.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 5542 din 28.12.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta S.C. D., încadrând în drept criticile formulate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

A solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și rejudecându-se fondul litigiului, să se respingă acțiunea, ca neîntemeiată, reținându-se actul atacat ca fiind emis în conformitate cu dispozițiile legale, respectiv să se mențină autorizația de funcționare emisă de către pârâtul Ministerul Sănătății sub nr. x/9.06.2011, ca fiind legală.

Împotriva recursului promovat de pârâtă, a formulat întâmpinare intimata -reclamantă A. S.A., solicitând respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 20 iunie 2019 s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 19 octombrie 2021, în ședință publică, apoi judecata a fost amânată la data de 22 martie 2022, pentru imposibilitate de prezentare a apărătorului recurentei - pârâte, din motive obiective.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate și de apărările din cuprinsul întâmpinării ce a fost formulată de intimata -reclamantă A.. S.A., Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta D. este întemeiat, urmând a fi admis, în considerarea argumentelor prezentate în continuare:

Recurenta-pârâtă a invocat ca motive de casare dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 și 8 C. proc. civ. invocându-se nelegalitatea sentinței pronunțate de instanța de fond, în rejudecare după amânarea pronunțării prin care s-a dispus anularea autorizației de funcționare nr. x/9.06.2011 emisă de autoritatea pârâtă în favoarea societății recurente-pârâte.

Se invocă faptul că instanța a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material și aprecierea nelegală a probatoriului administrat respectiv a raportului de expertiză, fiind nelegală contestarea instanței în sensul că spațiul autorizat în baza autorizației contestate situat în București Soseaua x, sector 3 nu reprezintă un centru comercial de mare suprafață.

Se invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei nr. 266/2008 în ceea ce privește situația de excepție de la prevederile alin. (1) și aplicarea nelegală cu privire la actele care au stat la baza emiterii autorizației de funcționare. Iar legalitatea autorizației de funcționare trebuia verificată în raport de actele emise de autorități în anul 2010 din care rezultă că spațiul se afla într-un centru comercial de mare suprafață conform legii și nu în raport de adresa din 2014 invocată de reclamanta-intimată.

La dosarul autorizării exista adresa Primăriei Municipiului București Primăria sector 2, serviciul documente avize urbanism, adresa semnata de primar, secretar si arhitectul sef care confirma faptul ca spațiul din București, Sos Colentina, nr24, parter este situat intr-un centru comercial de mare suprafața in care se desfășoară activități de comercializare cu amănuntul si de produse de alimentație publica situate intr-un singur imobil care utilizează o infrastructura comuna si utilități adecvate potrivit O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piața republicata cu modificările si completările ulterioare cu o suprafața mai mare de 1000 mp.

Se invocă nelegalitatea sentinței atacate în raport de aprecierea legalității adreselor din 2010, care atestă o anumită situație de fapt în raport de concluziile contradictorii ale celor trei rapoarte de expertiză efectuate în cauză.

Se susține că în mod nelegal și nemotivat prima instanță a analizat prin soluția de anulare concluzia ultimului raport de expertiză depus pentru termenul din 15 octombrie 2018 în care se concluzionează că suprafața este de 987 mp fără a se ține cont de concluzia primelor rapoarte care vizau situația din anul 2010.

Se arată că în mod greșit prima instanță a apreciat nelegalitatea primelor adrese emise de Primăria sectorului 2 în raport de concluzia ultimului raport de expertiză fără a se ține cont de spațiile de desfacere și depozitare care incluse în suprafața de cel mult 1000 mp spații comerciale probau pe situația de fapt, faptul că spațiul autorizat funcționează într-un centru comercial de mare suprafață conform prevederilor art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei.

" Prin excepție de la prevederile alin. (1), se poate înființa câte o farmacie comunitară în gări, aerogări și centre comerciale de mare suprafață, definite conform legii, în care se desfășoară activități de comercializare cu amănuntul de produse și de alimentație publică, situate într-un singur imobil, care utilizează o infrastructură comună și utilități adecvate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dovada încadrării spațiului în această prevedere se eliberează de autoritatea administrației publice locale în a cărei rază teritorială se află."

Se solicită de recurenta-pârâtă admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.

La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat în cauză fiind îndeplinite condițiile motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. interpretarea și aplicare a normelor de drept material incidente în raport de probele administrate.

Soluția de anulare a autorizației de funcționare farmacie emisă de intimatul-pârât sub nr. x/9.06.2011 dispusă de prima instanță este apreciată de Curte ca nelegală, în cauză autorizația de funcționare fiind legal emisă cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv a dispozițiilor art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei în vigoare la data emiterii 9.06.2011.

Conform art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei "Prin excepție de la prevederile alin. (1), se poate înființa câte o farmacie comunitară în gări, aerogări și centre comerciale de mare suprafață, definite conform legii, în care se desfășoară activități de comercializare cu amănuntul de produse și de alimentație publică, situate într-un singur imobil, care utilizează o infrastructură comună și utilități adecvate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dovada încadrării spațiului în această prevedere se eliberează de autoritatea administrației publice locale în a cărei rază teritorială se află."

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei dovada încadrării spațiului într-un centru comercial de mare suprafață este eliberată de autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială se află. În acest sens la baza eliberării autorizației s-au aflat două adrese emise de Primăria Sectorului 2 care atestau faptul că spațiul care urma să fie autorizat cu destinație de farmacie se afla într-un centru comercial de mare suprafață, respectiv cu o suprafață de circa 1100 mp.

În mod greșit prima instanță verificând legalitatea actelor care au stat la baza emiterii autorizației de funcționare, inclusiv prin raportare la concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, a apreciat că autoritatea emitentă, pârâtul Ministerul Sănătății nu a respectat condițiile cumulative prevăzute de lege pentru a se emite prin excepție autorizația, plecând de la premisa că în cauză spațiul cu destinație de farmacie nu a fost autorizat legal deoarece spațiul menționat în adeverințele din 2010 nu face parte dintr-un complex comercial de mare suprafață.

Premisa instanței de fond este nelegală fiind bazată pe o adeverință din 2014 care nu este de natură a infirma contestările de fapt din anul 2010 din care rezultă că spațiul face parte dintr-un complex comercial de mare suprafață.

În mod nelegal prima instanță a anulat autorizația ținând cont de ultimul raport de expertiză depus pentru termenul din 15 octombrie 2018 în care se arată că suprafața este mai mică de 1000 mp fiind de 987 mp.

Aceasta în condițiile în care concluziile rapoartelor de expertiză din 4.12.2017 și respectiv 18.06.2018 au indicat suprafețe comerciale de 1048 mp și respectiv 1333,36 mp.

În ceea ce privește raportul de expertiză omologat prin soluția de admitere de prima instanță, în opinia Curții acesta este eronat în condițiile în care din calculul suprafeței de 987 mp au fost excluse nejustificat spațiile de desfacere și depozitare care fac parte din cadrul spațiului comercial de mare suprafață.

Față de cele constatate de instanța de recurs rezultă nelegalitatea sentinței atacate atât în ceea ce privește aprecierea adreselor actelor care au stat la baza emiterii autorizației de funcționare cât și în ceea ce privește omologarea concluziilor ultimului raport de expertiză.

În opinia Curții ca instanță de recurs sentința atacată este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente, respectiv a dispozițiilor art. 12 alin. 2 din Legea farmaciei, în raport de probele administrate la prima instanță în ceea privește încadrarea spațiului în care a fost autorizată funcționarea farmaciei pârâtei într-un centru comercial de mare suprafață.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. a fost invocat formal de către recurenta-pârâtă în cauză nefiind identificate aspecte de nelegalitate care pot fi încadrate în cadrul acestui motiv de casare.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă și va casa sentința atacată în cauză fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

Curtea, în baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, va dispune rejudecarea cauzei în sensul că va respinge acțiunea în anulare formulată de reclamanta A. S.A. ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta D. împotriva sentinței civile nr. 5542 din 28 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința civilă recurată și rejudecând,

Respinge acțiunea în anulare formulată de reclamanta A. S.A., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 martie 2022.