ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1634/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 16 mai 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, a solicitat: 1) anularea anexelor la Ordinele ministrului justiției nr. 561/C din 06.02.2018 și nr. 827/C din 09.03.2018, prin care i-au fost stabilite drepturile salariale începând cu data de 01.01.2018, și emiterea unor noi anexe, în conformitate cu prevederile Legii cadru nr. 153/2017 privind indemnizația de încadrare pentru funcțiile de: - inspector șef în cadrul Ministerului Justiției - pentru perioada 01.01.- 18.01.2018 (art. 11 lit. a) din cap. VIII, Anexa nr. V, rap. la lit. A) nr. crt. 1 din cap. I și la art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 2 din cap. VIII, Anexa nr. V); - inspector în cadrul Ministerului Justiției - începând cu 19.01.2018 (art. 11 lit. d) din cap. VIII, Anexa nr. 5 rap. la lit. A) nr. crt. 2 din cap. I, Anexa nr. V și la art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 5 din cap. VIII, Anexa nr. V la același act normativ), anexe care să cuprindă indemnizația maximă de încadrare aferentă unui indemnizației de încadrare maxime la nivel de judecător de înaltă Curte majorată cu 11,5% (pentru funcția de inspector șef), respectiv indemnizației de încadrare maxime la nivel de judecător de curte de apel, 5% (pentru funcția de inspector), precum și sporurile aferente noii indemnizații, defalcate, în cotă procentuală și în valoare absolută; 2) reîncadrarea și recalcularea indemnizației lunare și a celorlalte sporuri aferente, prin includerea în veniturile salariale inclusiv a majorărilor de 11, 5% (prevăzută de art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 2) și respectiv 5% (prevăzută de art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 5) din cap. VIII, Anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 01.01.2018 și pentru viitor; 3) obligarea pârâtului la plata diferențelor bănești corespunzătoare, rezultate din recalcularea veniturilor salariale cuvenite potrivit pct. 1 și 2, începând cu data de 01.01.2018 și până la data plății, sume actualizate cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective. Prin cererea adițională formulată la data de 26 iunie 2018, reclamanta a formulat plângere și împotriva Ordinului ministrului justiției nr. 1637/C din 10.05.2018 și adresei nr. x/2018 din 15.06.2018, emisă de către Ministerul Justiției și a solicitat: 1) anularea anexei la Ordinul ministrului justiției nr. 1637/C din 10.05.2018, prin care au fost stabilite drepturile salariale ale subsemnatei începând cu data de 01.01.2018, și emiterea unei noi anexe, în conformitate cu prevederile Legii cadru nr. 153/2017 privind indemnizația de încadrare: - pentru funcția de inspector șef în cadrul Ministerului Justiției - pentru perioada 01.01.-18.01.2018 (art. 11 lit. a) din cap. VIII, Anexa nr. V, rap. la lit. A) nr. crt. 1 din cap. I și la art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 2 din cap. VIII, Anexa nr. V), în cuantum de 26250 RON corespunzătoare coeficientului 10.50, majorată cu 11,50%, precum și sporurile aferente, defalcate, atât în valoare absolută cât și în cotă procentuală; - pentru funcția de inspector - începând cu data de 19.01.2018-în cadrul Ministerului Justiției (art. 11 lit. d) din cap. VIII, Anexa nr. 5 la Legea cadru nr. 153/2017 rap. la lit. A) nr. crt. 2 din cap. I, Anexa nr. V și la art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 5 din cap. VIII, Anexa nr. V la același act normativ), anexă care să cuprindă indemnizația maximă de încadrare aferentă unui judecător cu grad de curte de apel, în cuantum de 23.000 RON, corespunzătoare coeficientului 9,20, majorată cu 5%, precum și sporurile aferente, defalcate, atât în valoare absolută, cât și în cotă procentuală; 2) reîncadrarea și recalcularea indemnizației lunare și a celorlalte drepturi aferente, prin luarea în considerare, pentru fiecare dintre funcțiile ocupate, astfel: - a cuantumului de 26250 RON al indemnizației de încadrare maximă brută lunară aferentă funcției de inspector șef, corespunzătoare nivelului de judecător de la I.C.C.J. (coeficient 10,50), prevăzută de la lit. A) nr. crt. 1 din cap. I, Anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și prin includerea în veniturile salariale a majorării de 11,5%, prevăzută de art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 2 din cap. VIII, Anexa nr. V din aceeași lege, pentru perioada 01.01.-18.01.2018; - a cuantumului de 23.000 de RON al indemnizației de încadrare maximă brută lunară aferentă funcției de inspector corespunzătoare nivelului de judecător de curte de apel (coeficient 9,20), prevăzută de lit. A) nr. crt. 2 din cap. I, Anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și prin includerea în veniturile salariale a majorării de 5%, prevăzută de art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 5 din cap. VIII, Anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 19.01.2018 și pentru viitor; 3) obligarea pârâtei la plata diferențelor bănești corespunzătoare, rezultate din recalcularea veniturilor salariale cuvenite potrivit pct. 1 și 2, începând cu data de 01.01.2018 și până la data plății, sume actualizate cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 5130 din 07 decembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată și completată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 5130 din 07 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și completată.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Încheierea de suspendare a judecății Prin încheierea de ședință din 10 iunie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamanta A. împotriva sentintei civile nr. 5130 din 07 decembrie 2018, a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă. II. Soluția instanței de recurs Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță". Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.: "(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă". Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 10 iunie 2021, a fost dispusă suspendarea judecării recursului, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă. Încheierea de ședință din data de 10 iunie 2021 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 10 decembrie 2021. Înalta Curte reține și faptul că, în cauză, nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., republicat, cererea formulată de recurenta-reclamantă fiind depusă la poștă la data de 15 decembrie 2021, respectiv ulterior datei la care s-a împlinit termenul de perimare. Totodată, în cauză nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă niciunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu subzistă niciun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ., republicat. În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării recursului, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., republicat. PENTRU ACESTE MOTIVE,