ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1612/2022

Ședința publică din data de 17 martie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12.10.2020 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în principal, anularea parțială a Raportului de cercetare administrativă nr. x/24.10.2017 și, în subsidiar, anularea actului de clasificare a Raportului de cercetare administrativă nr. x/24.10.2017; obligarea pârâtei să prezinte forma declasificată a acestui raport; obligarea pârâtei să depună toate documentele în care a fost analizată activitatea în baza raportului de muncă al reclamantului și în care s-a decis că le-ar fi realizat necorespunzător; obligarea pârâtei să depună toate documentele (corespondența internă - externă), inclusiv cea cu Direcția Resurse Umane și (corespondența externă) care privesc suspendarea/interzicerea accesului reclamantului la informații clasificate; să se admită completarea prezentei cereri în baza informațiilor din Raportului de cercetare administrativă nr. x/24.10.2017 și din toate înscrisurile depuse la dosar de către CNTEE Transelectrica și de care nu a avut cunoștință; să se anuleze toate actele prin care CNTEE Transelectrica S.A. a analizat aspectele activității reclamantului în baza raportului de muncă; să se constate ca fiind nelegal și nemotivat actul CNTEE Transelectrica S.A. de retragere a autorizației de acces la informații clasificate și să se dispună angajatorului repunerea în situația anterioară cercetărilor administrative, din punct de vedere al accesului la informații clasificate, în partea în care legea îi conferă competența; obligarea CNTEE Transelectrica S.A. să-i răspundă în termen de 2 luni la petițiile pe care le-a adresat organelor de conducere în ultimii trei ani; obligarea CNTEE Transelectrica S.A. să-i plătească prejudiciul cauzat de pierderea șansei de a ocupa o funcție superioară, fiind vinovată de suspendarea/retragerea nemotivată și nelegală a autorizației de acces la informații clasificate; compensarea pierderii șansei la jumătate din salariul managerului B. de la data numirii până în prezent; obligarea CNTEE Transelectrica S.A. să-i plătească daune morale diferențiate pentru fiecare suferință; să se anuleze: Hotărârea nr. 63/2020 din 20.03.2020, Hotărârea nr. 68/2020 din 26.03.2020, Hotărârea nr. 71/2020 din 27.03.2020, Hotărârea nr. 98/2020 din 11.05.2020 și art. 3 din Actul adițional nr. x, înregistrat cu nr. x/03.04.2020; anularea prevederilor din CIM, conform cărora:

"Prin urmare, părțile sunt de acord ca angajatorul să acceseze în orice mod contul de e-mail menționat anterior, putând utiliza respectiva informații oricând, fără restricții, în interesul companiei," și "Angajatorul va putea accesa în orice moment, în mod direct sau de la distanta echipamentul IT, respectiv în vederea verificării, copierii, în mod, a datelor conținute în respectivul echipament IT".

Prin cererea modificatoare, completatoare și precizatoare înregistrată la dosar la data de 04.01.2020, reclamantul a arătat că petitul numit "principal" din cererea de chemare în judecată trebuie interpretat în sensul că se referă la anularea actului care dispune nemijlocit retragerea autorizației sale de acces la informații clasificate, subliniind că retragerea autorizației de acces este un act unilateral al angajatorului care privește raportul de muncă dintre acesta și angajatul căruia i-a fost retrasă autorizația.

De asemenea, prin aceeași cerere a invocat excepția de nelegalitate a actului de clasificare a raportului de cercetare administrativă.

2.1. Hotărârea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin sentința civilă nr. 98 din data de 08.01.2021, pronunțată de Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

În considerentele sentinței a reținut incidența dispozițiilor art. 20, art. 24 alin. (10) și art. 28 din Legea nr. 182/2002, apreciind că este vorba de un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, ceea ce atrage competența prevăzută de art. 10 din Legea nr. 554/2004, în condițiile în care toate capetele cererii de chemare în judecată depind de soluționarea capetelor de cerere privind contestația reclamantului împotriva actului de retragere a autorizației de acces la informații secrete de stat, împotriva clasificării unor acte și cererii reclamantului de declasificare a unor acte.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 1627 din data de 10.11.2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale; a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în favoarea Tribunalului București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sens în care a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că: în ceea ce privește actul de clasificare a Raportului de cercetare administrativă nr. x/24.10.2017 și Decizia ORNISS nr. 24970/08.11.2017, reclamantul a subliniat că în privința acestora este incident art. 4 din Legea nr. 554/2004 care reglementează excepția de nelegalitate; că activitățile care se realizează în baza unei autorizații de acces la informații clasificate se subscriu unui raport de muncă și atâta timp cât revocarea autorizației de acces la informații clasificate este o măsură ce ține de raportul de serviciu, pentru sancționarea abaterilor realizate în cadrul acestui raport sunt aplicabile dispozițiile Codului muncii, iar pe de altă parte, și actul de cercetare al angajatorului prin care se stabilește vinovăția unui angajat în cadrul raportului de muncă se supune dispozițiilor Codului muncii.

De asemenea, s-a mai reținut că în cauză se contestă legalitatea actului angajatorului de a-i retrage reclamantului autorizația de acces la informații clasificate, astfel că este vorba despre un litigiu care atrage competența instanței de dreptul muncii, iar nu un litigiu în contencios administrativ, în raport cu obiectul și cauza pretențiilor deduse judecății, precum și cu principiul disponibilității.

S-a mai reținut că în ce privește Decizia ORNISS nr. 24970/08.11.2017 și actul de clasificare al Raportului de cercetare administrativă nr. x/24.10.2017, reclamantul a precizat în mod expres că în privința acestor acte invocă excepția de nelegalitate în temeiul dispozițiilor art. 4 alin. (1), (2) și 3 din Legea nr. 554/2004, care la alin. (2) prevede că este competentă instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește competența materială de soluționare a cauzei în raport cu materia juridică a litigiului.

Înalta Curte constată că, prin acțiunea promovată, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în principal, anularea parțială a Raportului de cercetare administrativă nr. x/24.10.2017 și anularea actului de clasificare a acestui raport; obligarea pârâtei să prezinte forma declasificată a acestui raport; obligarea pârâtei să depună toate documentele în care a fost analizată activitatea în baza raportului de muncă al reclamantului, apreciată necorespunzătoare; obligarea pârâtei să depună toate documentele ce privesc suspendarea/interzicerea accesului reclamantului la informații clasificate; anularea actelor prin care CNTEE Transelectrica S.A. a analizat activitatea reclamantului în baza raportului de muncă; să se constate ca fiind nelegal și nemotivat actul CNTEE Transelectrica S.A. de retragere a autorizației de acces la informații clasificate și să se dispună repunerea sa în situația anterioară cercetărilor administrative, din punct de vedere al accesului la informații clasificate; obligarea CNTEE Transelectrica S.A. să-i răspundă în termen de 2 luni la petițiile pe care le-a adresat organelor de conducere în ultimii trei ani, să-i plătească prejudiciul cauzat de pierderea șansei de a ocupa o funcție superioară; compensarea pierderii șansei la jumătate din salariul managerului B. de la data numirii până în prezent; obligarea CNTEE Transelectrica S.A. să-i plătească daune morale diferențiate pentru fiecare suferință. A mai solicitat anularea: Hotărârii nr. 63/2020 din 20.03.2020, Hotărârii nr. 68/2020 din 26.03.2020, Hotărârii nr. 71/2020 din 27.03.2020, Hotărârii nr. 98/2020 din 11.05.2020 și a art. 3 din Actul adițional nr. x, înregistrat sub nr. x/03.04.2020; anularea prevederilor din CIM, conform cărora:

"(...) părțile sunt de acord ca angajatorul să acceseze în orice mod contul de e-mail menționat anterior, putând utiliza respectiva informații oricând, fără restricții, în interesul companiei," și "Angajatorul va putea accesa în orice moment, în mod direct sau de la distanta echipamentul IT, respectiv în vederea verificării, copierii, în mod, a datelor conținute în respectivul echipament IT".

Ulterior, reclamantul a formulat o cerere modificatoare, completatoare și precizatoare, înregistrată la data de 04.01.2020, prin care a arătat că petitul numit "principal" din cererea de chemare în judecată trebuie interpretat în sensul că se referă la anularea actului care dispune nemijlocit retragerea autorizației sale de acces la informații clasificate, subliniind că retragerea autorizației de acces este un act unilateral al angajatorului care privește raportul de muncă dintre acesta și angajatul căruia i-a fost retrasă autorizația.

De asemenea, prin aceeași cerere a invocat excepția de nelegalitate a actului de clasificare.

Înalta Curte reține că autorizația emisă de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat a fost eliberată reclamantului în considerarea calității sale de angajat, respectiv a raporturilor de muncă ale acestuia, autorizația fiind strict legată de raporturile de serviciu, motiv pentru care și revocarea acestei autorizații este o măsură ce ține de aceleași raporturi de serviciu.

Astfel fiind, acțiunea de față este indisolubil legată de raporturile de serviciu ale reclamantului, având în vedere că, în urma Raportului de cercetare administrativă nr. x/24.10.2017, i s-a retras autorizația de acces la informații clasificate, a cărei procedură de emitere a fost inițiată prin intermediul angajatorului, conform art. 86 din H.G. nr. 585/2002.

Cu alte cuvinte, retragerea autorizației de acces la informații clasificate privește atribuțiile profesionale ale titularului autorizației și este emisă în cadrul raporturilor de serviciu ale acestuia, ceea ce este de natură să atragă în cauză competența de soluționare a cauzei de către tribunal, ca instanță de dreptul muncii, și nu de către curtea de apel, ca instanță de contencios administrativ.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că în mod corect a reținut Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal că în cauză se contestă legalitatea actului angajatorului de a-i retrage reclamantului autorizația de acces la informații clasificate, fiind vorba de un litigiu care atrage competența instanței de dreptul muncii, iar nu un litigiu în contencios administrativ, în raport cu obiectul și cauza pretențiilor deduse judecății, precum și cu principiul disponibilității.

Tot în mod corect s-a reținut că activitățile care se realizează în baza unei autorizații de acces la informații clasificate se subscriu unui raport de muncă și, întrucât revocarea autorizației de acces la informații clasificate este o măsură ce ține de raportul de serviciu, pentru sancționarea abaterilor realizate în cadrul acestui raport sunt aplicabile dispozițiile Codului muncii, iar pe de altă parte, și actul de cercetare al angajatorului prin care se stabilește vinovăția unui angajat în cadrul raportului de muncă se supune dispozițiilor Codului muncii.

În ceea ce privește excepția de nelegalitate invocată de către reclamant cu privire la Decizia ORNISS nr. 24970/08.11.2017 și actul de clasificare a Raportului de cercetare administrativă nr. x/24.10.2017, Înalta Curte constată că aceasta urmează a fi soluționată, conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, de către instanța învestită cu fondul litigiului.

Prin urmare, competența materială de soluționare a cauzei urmează a se stabili în favoarea tribunalului, ca instanță de dreptul muncii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 17 martie 2022.