ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1436/2022

Ședința publică din data de 10 martie 2022

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.:

"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 07.05.2020 pe rolul Curții de Apel Oradea, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (succesorul Ministerului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat) a solicitat obligarea pârâtului, în baza acordului de Finanțare nr. 77625/25.07.2019 privind furnizarea ajutorului de minimis, la plata ajutorului financiar nerambursabil de la bugetul de stat prin eliberarea alocației financiare nerambursabile în cuantum de 25.000 RON pentru participare la târgul/expoziția internațională B., precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 89/CA/2020 - P.I. din 22 septembrie 2020, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 25.000 RON, cu titlu de ajutor financiar nerambursabil.

A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2.400 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariul avocațial.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 89/CA/2020 - P.I. din 22 septembrie 2020, a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, solicitând admiterea căii de atac; în drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

1.5. Procedura de soluționare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluția din 5 ianuarie 2021 a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 10 martie 2022, cu citarea părților.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimata-reclamantă, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, cazul de casare invocat de recurentul-pârât în susținerea recursului este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.:

"când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", însă în dezvoltarea acestui motiv de recurs, deși s-a invocat aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a Normelor metodologice pentru aplicarea O.U.G. nr. 8/2017, în realitate s-a făcut referire la modalitatea în care instanța de fond a analizat probele administrate în cauză și la forța probantă a înscrisurilor.

În concret, s-au criticat reținerile instanței de fond cu privire la faptul că prezența reprezentanților reclamantei la târgul internațional a fost dovedită și prin facturile atașate la dosarul cauzei, dar și prin depoziția unui martor, recurentul-pârât susținând că, în speță, nu interesează proba cu facturi sau martori privind prezența la târgul internațional, atât timp cât normele legale în vigoare nu acordă forță probantă acestora în vedere acordării alocației financiare nerambursabile, ci interesează doar fotografiilor realizate cu ocazia deplasării la târgul internațional, care respectă cerințele de formă și conținut.

Se constată, așadar, că motivele de recurs formulate nu se referă la norme de drept material, mijloacele de probă fiind reglementate de norme de drept procesual nu de norme de drept material.

Fiind vorba de o chestiune de apreciere a probelor administrate, acest aspect nu poate face obiectul cenzurii în cadrul căii extraordinare de atac a recursului.

De altfel, și criticile referitoare la situația de fapt reținută de instanța de judecată constituie o problemă de temeinicie și nu o problemă de legalitate a hotărârii.

Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., exprimându-și dezacordul față de concluziile instanței cu privire la probele administrate și la soluția adoptată, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de intimata-reclamantă și va constata nul recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată de intimata-reclamantă.

Constată nul recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri împotriva sentinței nr. 89/CA/2020 - P.I. din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Obligă recurentul-pârât la plata către intimata-reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3570 RON, reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 martie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.