CtEDO 18.10.2007 Auto

AFFAIRE GJASHTA c. GRECE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
18.10.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE GJASHTA c. GRECE (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

În cazul Gjashta c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se află într-o cameră compusă din domnii L. Loucaide, președinte, C.L. Rozakis, A. Kovler, K. hagiyev, D. Spielmann, S.E. Jebens, G. Malinverni, judecători, și al domnului S. Nielsen, grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 27 septembrie 2007, Renunță hotărârea adoptată la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 4983/04) îndreptată împotriva Republicii Elene și din care un resortisant albanez, M. Genart Gjashta a sesizat Curtea la 23 ianuarie 2004 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Spiropoulos, director pe lângă Consiliul juridic al statului și dl Hatzipavlou, auditor la Consiliul juridic al statului. Informat cu privire la dreptul său de a participa la procedură [art. 36 alineatul (1) din Convenție și art. 44 alineatul (1) din Regulamentul de procedură], guvernul albanez nu a răspuns. Reclamantul se plângea din punctul de vedere al articolului 6 alineatul (1) din convenție, cu privire la durata procedurii în litigiu. Prin decizia din 6 iulie 2006, Curtea a declarat cererea admisibilă. Atât reclamantul, cât și guvernul au prezentat observații scrise cu privire la fondul cauzei [art. 59 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. În aceeași zi, s-au inițiat acțiuni penale împotriva sa, la 22 iunie 2001, a fost pus în arest provizoriu, conform actului de acuzare și ordonanței de arest provizoriu, reclamantul constituise împreună cu alte șapte persoane o bandă care importa din Albania produse narcotice, cum ar fi canabisul, cocaina și heroina, pentru a le vinde în Grecia. La 12 iulie 2002, Curtea de Assesie din Atena l-a condamnat la 17 ani și la patru luni de rechiziție (hotărârea nr. 1894/2002). La 16 iulie 2002, reclamantul a interceptat apelul. Data ședinței în fața Curții de Apel a fost stabilită inițial la 3 La 21 octombrie 2002, reclamantul a solicitat în apropierea grefei Curții de Apel din Atena stabilirea ședinței la o dată mai apropiată. Transplantul Curții de Apel a fost acceptat la cererea sa și ședința a fost stabilită la 22 noiembrie 2004. În aceeași zi, Curtea de Apel din Atena și-a redus pedeapsa la 10 ani de condamnare, cu o amendă de 5 000 EUR (hotărârea nr. 1989/2004). 10. Din dosar reiese că reclamantul nu s-a ocupat de hotărârea nr. 1989/2004. ÎN DREPT PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ A ARTICOLULUI 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIE 11. Reclamantul se plânge, din perspectiva articolului 6 alineatul (1) din convenție, de durata procedurii în fața instanțelor penale. Părțile relevante ale acestei dispoziții sunt astfel formulate. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) dacă orice acuzație în materie penală îndreptată împotriva ei. 12. Guvernul afirmă că procedura în litigiu a fost efectuată cu celeritate și că, prin urmare, durata sa nu este critică. Perioada care trebuie luată în considerare 13. Curtea ia notă de faptul că perioada care trebuie luată în considerare a început la 17 iunie 2001, cu arestarea reclamantului și s-a încheiat la 22 noiembrie 2004, cu Hotărârea nr. 1989/2004 a Curții de Apel din Atena și, prin urmare, a durat trei ani și cinci luni pentru două instanțe. Caracterul rezonabil al duratei procedurii 14. Curtea amintește că caracterul rezonabil al duratei procedurii se apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și având în vedere criteriile consacrate de jurisprudență, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente (a se vedea, printre altele, Pelioire și Sassi c. Franța [GC], n 2544/94, § 67, CEDO 1999-II). În primul rând, Curtea constată că, în acest caz, cauza prezenta o oarecare complexitate, din cauza faptului că se referă la acte de detenție și trafic de droguri și, în plus, au fost implicate mai multe persoane, ceea ce poate complica, în mod normal, desfășurarea procedurii din cauza, în special, nevoii de audiere a unui număr semnificativ de martori. 16. Cu toate acestea, în ceea ce privește conduita instanțelor, Curtea constată o perioadă de inactivitate începând cu 12 iulie 2002, dată a condamnării reclamantului de către Curtea de Assesie din Atena, la 22 noiembrie 2004, dată la care a fost publicată Hotărârea nr. 1989/2004 a Curții de Apel din Atena. Guvernul nu raportează niciun act procedural luat de instanțele competente în această perioadă. Este adevărat că durata totală a procedurii, respectiv trei ani și cinci luni pentru două instanțe, nu poate fi considerată în sine ca fiind excesivă; totuși, o procedură penală prezintă un interes esențial pentru libertatea individuală a persoanei în cauză; în acest caz, reclamantul fusese deja închis în urma hotărârii nr. 1894/2002 a Curții de Assese din Atena. În acest context, Curtea a trebuit să își aștepte hotărârea în apel pentru o perioadă mai mare de doi ani și patru luni, rămânând în același timp încarcerat. În opinia Curții, inactivitatea autorităților în cursul perioadei în cauză este suficientă pentru a concluziona în sine că procedura în litigiu a depășit un termen rezonabil în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea negativo, Wejrup c. Danemarca. (dec.), nr. 9126/99, Culegerea hotărârilor și deciziilor 2002-IV. Prin urmare, a avut loc o încălcare a acestei dispoziții. II. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 17. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Guvernul afirmă că o constatare a încălcării ar constitui în sine o satisfacție echitabilă suficientă. 20. Curtea consideră că reclamantul a suferit un prejudiciu moral cert. Statuând în echitate, aceasta îi acordă 1 500 EUR în acest sens, plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit pe această sumă. 600 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața Curții, factură în sprijinul acesteia. 22. Guvernul consideră această sumă ca fiind excesivă și susține că această cerere ar trebui eliminată. Cu titlu alternativ, consideră că suma alocată în acest sens nu poate depăși 500 EUR. 23. Curtea amintește că alocarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (latridis c. Grecia [GC], n 31107/96, § 54, CEDO 2000-XI. Având în vedere criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă alocarea către reclamant a 1 500 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă. Interese moratorii 24. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚA, LA UNANIMITATE, A declarat 6 alin. (1) din Convenție afirmă că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, 1 500 EUR (mii cinci sute de euro) pentru daune morale și 1 500 EUR (mii cinci sute de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de la expirarea termenului respectiv și până la plata acestuia, aceste sume vor fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris la 18 octombrie 2007 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Loukis Loucaide Moduleer Președintele

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2006-07-06
0,97
GJASHTA c. GRECE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 4983/04 présentée par Genart GJASHTA contre la Grèce La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 6 juillet 2006 en une chambre composée de : MM. L.
CtEDO 2007-02-22
0,96
AFFAIRE PERLALA c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE PERLALA c. GRÈCE (Requête n o 17721/04) ARRÊT STRASBOURG 22 février 2007 DÉFINITIF 22/05/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2007-05-03
0,96
AFFAIRE CHRYSOCHOOU c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE CHRYSOCHOOU c. GRÈCE ( Requête n o 10953/05) ARRÊT STRASBOURG 3 mai 2007 DÉFINITIF 03/08/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2007-12-06
0,96
AFFAIRE ALEXIOU c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ALEXIOU c. GRÈCE ( Requête n o 26682/05) ARRÊT STRASBOURG 6 décembre 2007 DÉFINITIF 06/03/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2007-07-26
0,95
AFFAIRE MARKOULAKI c. GRECE (N° 1)
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE MARKOULAKI c. GRÈCE (N o 1) (Requête n o 44858/04) ARRÊT STRASBOURG 26 juillet 2007 DÉFINITIF 26/10/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
Sursă