ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1207/2022

Ședința publică din data de 2 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 23 decembrie 2020, pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Președintele României B., a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 192 din 7 decembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 15 din 21 ianuarie 2021, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva sentinței civile nr. 192 din 7 decembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

Împotriva sentinței civile nr. 15 din 21 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs revizuentul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate.

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanței de recurs, intimatul Președintele României B. a prezentat argumente în sprijinul soluției de anulare a recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de conținutul concret al hotărârii atacate.

Motivarea recursului cuprinde, în cea mai mare parte, redarea situației litigioase din dosarul nr. x/2020, în raport de care s-a formulat cererea de revizuire ce face obiectul dosarului de față, revizuentul prezentând in extenso criticile sale la adresa sentinței civile nr. 192 din 7 decembrie 2020, atacate cu revizuire. Deși susține că hotărârea judecătorească suspusă recursului cuprinde motive contradictorii, în realitate argumentația recurentului se raportează aproape în totalitate la sentința pronunțată în dosarul nr. x/2020, atacată cu revizuire, fără a cuprinde argumente concrete referitoare la sentința pronunțată în prezentul dosar, din perspectiva pretinsului caracter contradictoriu al considerentelor acesteia.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege (în speță art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.), nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurentul nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va anula, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 15 din 21 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 martie 2022.