CtEDO 18.10.2007 Auto

DAGDELEN ET DURAKCAN c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
18.10.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
DAGDELEN ET DURAKCAN c. TURQUIE (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA DECIZII RĂSPUNSURI nr. 45218/04 și 9098/05 prezentate de Ahmet DA.DELEN și de alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 18 octombrie 2007 într-o cameră compusă din domnii B.M. Zupančič președintele Biersan Fura-Sandström domnii Myjer, [1] David Thór Björgvinsson mes Ziemele, Berro-Lefevre, judecătorii M. S. Quesada, grefier de secțiune Având în vedere cererile sus-menționate depuse la 30 septembrie 2004 și, respectiv, la 8 martie 2005, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina împreună admisibilitatea și fondul cauzelor, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitanți, După ce a deliberat, pronunță următoarea decizie ÎN FAPT La originea cazului se află două cereri (n 45218/04 și 9098/05) îndreptate împotriva Republicii Turcia și dintre care trei resortisanți ai acestui stat, Ahmet Da.delen, Nesli Durakcan și Bahadr Alt și la 8 martie 2005, în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 1992, reclamanții s-au înscris la un proiect instituit de primăria Keçiören și au plătit suma stabilită de administrație pentru a deveni proprietari ai unei case. La 8 martie 1994, administrația le-a atribuit terenul. La 19 octombrie 1995, Comisia a anulat proiectul pus în aplicare și a resiliat unilateral toate contractele de vânzare a terenurilor. Reclamanții, considerând că au suferit un prejudiciu, au introdus o acțiune în despăgubire împotriva administrației în fața Tribunalului de Mare Instanță din Ankara. Instanța le-a dat reclamanților câștig parțial și a condamnat administrația să le plătească daune-interese a căror valoare a fost însoțită de dobânzi moratorii. În pofida hotărârilor judecătorești care au devenit definitive și executorii, din cauza lipsei de plată de către administrație, reclamanții au inițiat procedura de executare forțată. Ulterior, administrația a efectuat executarea hotărârilor judecătorești. Detaliile privind procedura pentru fiecare reclamant sunt prezentate după cum urmează Nume și n cererile de despăgubire (în cărți turcești (TRL)) Data de plecare a calculării dobânzilor moratorii Data hotărârilor Curții de Casație Data și valorile plăților (în cărți turcești noi (YTL)) Ahmet Nesli Durakcan (45218/04) 991 500 000 TRL 27 martie 2002 20 septembrie 2004 Ahmet Da 000 YTL 3 ianuarie 2006 000 YTL 8 februarie 2006 000 YTL 2 octombrie 2006 000 YTL Junction de afaceri Având în vedere similitudinea cauzelor cu privire la faptele și problemele de fond pe care le ridică, Curtea consideră că este necesar să li se alăture și să decidă să le examineze în comun. Reclamanții se plâng de încălcarea dreptului lor la respectarea bunurilor lor din cauza lipsei de plată a creanței lor de către administrație și invocă în acest sens art. 1 din Protocolul nr. 1. Pe baza acelorași fapte, reclamanții susțin, de asemenea, încălcarea articolelor 17 și 18 din convenție. La 9 februarie 2007, Curtea a primit de la Consiliul recurentelor o scrisoare potrivit căreia toate despăgubirile stabilite de instanță au fost plătite de către administrație și că, prin urmare, reclamanții nu mai intenționau să își continue cererile. Curtea ia act de această declarație și concluzionează că reclamanții nu mai intenționează să își mențină cererile în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. În plus, Curtea nu constată existența unui alt motiv care să justifice continuarea examinării cererilor [art. 37 alin. (1) in fine din Convenție]. În consecință, aplicarea art. 3 din Convenție și să elimine cererile de rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să se alăture cererilor și să le elimine din rol. Santiago Quesada Boštjan M. Zupančič Moduleer Președintele [1] E. Myjer a fost desemnat să își asume funcția de judecător național în temeiul Turciei în temeiul

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2007-09-20
0,96
AFFAIRE ERBAKAN ET ATLI c. TURQUIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ERBAKAN ET ATLI c. TURQUIE (Requêtes n os 32153/03 et 32155/03) ARRÊT STRASBOURG 20 septembre 2007 DÉFINITIF 20/12/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention
CtEDO 2007-06-14
0,96
AFFAIRE TARAKCI c. TURQUIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE TARAKCI [1] c. TURQUIE ( Requête n o 9915/03) ARRÊT Cette version a été rectifiée conformément à l'article 81 du règlement de la Cour le 14 janvier 2008. STRASBOURG 14 juin 2007 DÉFINITIF 14/09/2007 Cet arrêt peut
CtEDO 2009-12-15
0,96
AFFAIRE TURAN ET TURFAN c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE TURAN ET TURFAN c. TURQUIE (Requête n o 1413/03) ARRÊT STRASBOURG 15 décembre 2009 DÉFINITIF 15/03/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de fo
CtEDO 2007-07-19
0,96
AFFAIRE ÖZ ET YÜREKLİ c. TURQUIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ÖZ ET YÜREKLİ c. TURQUIE (Requête n o 44662/98) ARRÊT STRASBOURG 19 juillet 2007 DÉFINITIF 19/10/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir de
CtEDO 2007-11-20
0,96
AFFAIRE YIGIT ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE YİĞİT ET AUTRES c. TURQUIE (Requêtes n os 4218/02, 4260/02, 4262/02 et 4271/02) ARRÊT STRASBOURG 20 novembre 2007 DÉFINITIF 20/02/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de
Sursă