ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 10/2022

Ședința publică din data de 11 ianuarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 13.04.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, solicitând: anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/28.09.2017 prin care s-a stabilit in sarcina sa o creanța bugetara in valoare de 714.677,86 RON aferent bugetului Uniunii Europene fond FEGA pentru programul de restructurare/reconversie - măsură I - Proiectare, pregătire teren, plantare si instalare tutori, cererea nr. x/08.09.2011, precum si a deciziei nr. 147/05.12.2017, înregistrată sub nr. x/07.12.2017 prin care s-a răspuns la plângerea prealabila formulata împotriva acestui proces-verbal, si pe cale de consecința, exonerarea sa de la plata acestor sume; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1651 din 7 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând, admiterea cererii de chemare în judecată, în sensul anulării actelor administrative contestate.

Totodată, recurenta a formulat, în temeiul dispozițiilor art. 186 C. proc. civ., repunerea în termenul de exercitare a recursului, arătând că sentința recurată a fost comunicată, astfel cum rezultă din adresa de comunicare, precum și din dovezile aflate la dosar, la sediul B. din str. x, acesta fiind indicat în cererea introductivă ca și sediu procedural ales.

La termenul din data de 29.01.2019 instanța de fond a suspendat cauza în raport de neîndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina subscrisei - prin reprezentant convențional, anume de a preciza obiectivele expertizei solicitate prin cererea de chemare în judecată.

În acest context, a fost formulată cerere de repunere pe rol prin noul reprezentant convențional, cerere în care au fost indicate obiectivele expertizei și indicat noul sediu procesual ales ca fiind Craiova. str. x, Dolj.

Această cerere de repunere pe rol, precum și obiectivele indicate în aceasta, au fost analizate de instanța de fond în contextul în care acestea sunt înlăturate ca fiind neconcludente, la termenul de judecată din 07.05.2019, atunci când instanța a rămas în pronunța, așa cum se reia chiar în considerentele sentinței recurate.

Față de cele mai sus arătate, este evident că odată cu formularea cererii de repunere pe rol, în care este indicat un nou reprezentant convențional și un nou sediu procesual ales, acesta din urmă este adresa la care sentința trebuia comunicată pentru a putea asigura părții accesul la o cale de atac efectivă.

Intimata - pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității recursului, solicitând respingerea acestuia ca tardiv formulat; pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Potrivit art. 248 C. proc. civ., analizând, cu prioritate, excepția tardivității recursului, invocată de către intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Conform art. 172 C. proc. civ., "Dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare."

Potrivit art. 186 alin. (1) și (2) C. proc. civ., "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac."

Prin cererea de repunere în termen, recurenta a invocat faptul că nu a putut exercita calea de atac în termenul prevăzut de lege datorită faptului că hotărârea i-a fost comunicată la o altă adresă decât cea a noului sediu ales.

Astfel, susține că sentința i s-a comunicat la adresa din București, str. x, indicată inițial ca sediu ales prin cererea de chemare în judecată, în condițiile în care, ulterior, pe parcursul procesului, odată cu cererea de repunere pe rol a cauzei, a indicat un nou sediu ales, acesta fiind în Craiova. str. x, județul Dolj.

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)."

În ceea ce privește sancțiunea care intervine pentru nerespectarea termenelor procedurale, art. 185 alin. (1) C. proc. civ. prevede că atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, sau când partea dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, astfel cum sunt definite la art. 186 alin. (1) C. proc. civ.

Pe de altă parte, potrivit art. 186 C. proc. civ., "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen".

În cauză, recurenta invocă în susținerea cererii de repunere pe rol vicii de comunicare a sentinței recurate.

În ceea ce privește însă aplicarea dispozițiilor art. 172 C. proc. civ., în cazul comunicării hotărârii judecătorești, Înalta Curte reține că atunci când intervine schimbarea locului citării pentru una din părți, aceasta este obligată să încunoștințeze atât instanța prin cerere scrisă depusă la dosar, cât și partea adversă, prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va atașa la dosar. În cazul în care partea nu-și îndeplinește obligația sancțiunea care intervine este aceea că procedura de citare va fi legal îndeplinită la vechiul loc de citare indicat. Aceste prevederi legale se aplică și în cazul comunicării celorlalte acte de procedură, inclusiv a hotărârii judecătorești în fața aceleiași instanțe.

În cauză, conform celor mai sus reținute, contrar susținerilor reclamantei, sentința civilă nr. 1651 din 7 mai 2019 a fost comunicată, în data de 12.06.2019, la sediul social al reclamantei indicat prin cererea de chemare în judecată, procedura fiind considerată valabil îndeplinită având în vedere că reclamanta nu a înștiințat instanța și nici pârâta cu privire la schimbarea sediului procesual conform art. 172 C. proc. civ.

Prin urmare, în ceea ce privește excepția tardivității formulării recursului, analizată cu întâietate, în aplicarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va avea în vedere termenul de 15 de zile prevăzut de art. 20 din Legea nr. 554/2004, calculat de la data comunicării hotărârii atacate.

În raport de data comunicării sentinței, 12.06.2019, recursul împotriva acesteia declarat la data de 01.07.2019 se situează în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege și, prin urmare, excepția de tardivitate invocată de intimata-pârâtă se dovedește a fi întemeiată, urmând a fi admisă.

Pentru aceste considerente, reținând că reclamanta nu a dovedit existența unor motive temeinic justificate care ar fi împiedicat-o să exercite calea de atac în termenul legal, instanța va respinge cererea de repunere în termen formulată de reclamantă ca neîntemeiată, va admite excepția tardivității invocată de pârâtă și va respinge recursul, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere în termenul de exercitare a recursului.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1651 din 7 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 ianuarie 2022.