ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 490/2022

Ședința publică din data de 28 ianuarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la 25.02.2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Inspecția Judiciară, solicitând, în temeiul Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și al Legii nr. 554/2004, admiterea contestației formulate împotriva Rezoluției nr. x/2015 din data de 18.01.2016 a Inspectorului Judiciar, prin care s-a dispus "clasarea sesizării", în urma concluziei inspectorului judiciar că nu s-au identificat elemente care să releve comiterea de către judecătorul reclamat a unei abateri disciplinare din cele prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea 303/2004.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 238 din 16 iulie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 238 din 16 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând generic dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

1.4 Apărările formulate în cauză

Intimata Inspecția Judiciară a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

La termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2022, instanța, din oficiu, a invocat excepția netimbrării cererii de recurs și a rămas în pronunțare asupra acesteia.

II. Hotărârea și considerentele Înaltei Curți asupra cererii de recurs

Înalta Curte, verificând în prealabil regularitatea recursului declarat, constată că acesta nu a fost legal timbrat.

Astfel, din analiza actelor dosarului rezultă că recurentul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația legală de plată a taxei judiciare de timbru până la termenul de judecat stabilit, deși a fost citat, cu mențiunea depunerii taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, conform dovezilor aflate la filele x ale dosarului de recurs.

Solicitarea recurentului formulată prin notele scrise depuse la dosar la data de 25 ianuarie 2022, în sensul amânării judecății cauzei, deoarece nu i s-a comunicat încheierea de respingere a cererii de reexaminare mu poate fi primită ca și justificarea a neîndeplinirii obligației de timbrare a cererii de recurs.

În acest sens, Înalta Curte reține că încheierea pronunțată la data de 7 decembrie 2021 prin care s-a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva soluției de respingere a cererii de ajutor public judiciar a fost comunicată recurentului la data de 27.01.2022, aceasta având caracter definitiv și producând efecte de la pronunțare și nu de la comunicare.

Având în vedere că recurentul a fost citat la data de 14.01.2022 cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, respectiv cu 15 zile înainte de terme ul de judecată stabilit pentru 28.01.2022, necomunicarea încheierii de respingere a reexaminării nu poate constitui un motiv justificat pentru neîndeplinirea obligației legale de timbrare a căii de atac exercitate.

În drept, Potrivit art. 486 din C. proc. civ. - "(2) La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și împuternicirea avocațială sau, după caz, delegația consilierului juridic".

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

În raport cu dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G nr. 80/2013, astfel cum i s-a pus în vedere prin Citația emisă la 10 ianuarie 2022 și comunicată recurentului la data de 14 ianuarie 2022 .

Față de dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., raportate la prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte reține că recursul nu îndeplinește cerința de formă a timbrării acestuia, lipsa acesteia fiind sancționată cu nulitatea potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., împrejurare care atrage anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 238 din 16 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 ianuarie 2022.