Celikay împotriva Turciei

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIE Cerere nr. 44576/04 prezentată de Atiye qualélëlćKAY împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 18 octombrie 2007 într-o cameră compusă din domnii B.M. Zupančič, președinte, C. Bîrsan, E. Fura-Sandström, domnii E. Myjer, [1] David Thór Björgvinsson, i. Ziemel, I. Berro-Lefevre, judecători, și domnul S. Quesada, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 8 noiembrie 2004, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și d Atiye quelikay, este un resortisant turc cu reședința în Ankara. Guvernul turc ( Pentru a deveni proprietar al unei case, ea a plătit în această privință, în mai multe rânduri, suma de 8 500 000 de lire turcești (TRL) stabilită de administrație.

La 8 martie 1994, administrația i-a atribuit un teren. Ulterior, la o dată nespecificată, administrația a încheiat proiectul stabilit și a resiliat unilateral toate contractele de vânzare de terenuri. În decembrie 2000, recurenta, considerând că a suferit un prejudiciu, a intentat la Tribunalul de Mare Instanță din Ankara, o acțiune de plată a despăgubirilor pentru prejudiciile aduse administrației. La 12 februarie 2002, instanța a acordat o parțială câștig de cauză reclamantei și a condamnat administrația să plătească daune-interese a căror valoare a fost însoțită de dobânzi. La data de 4 martie 2003, Curtea de Casație a respins recursul în rectificarea hotărârii. Curtea de Casație a confirmat în toate dispozițiile sale hotărârea de primă instanță.

La data de 4 martie 2003, Curtea de Casație a respins recursul în rectificarea hotărârii. Prin urmare, administrația trebuie să plătească datoria. Detaliile privind această plată sunt prezentate după cum urmează Numele și n al cererii Suma de la data la care a început calcularea dobânzii moratorii Data la care Curtea de Casație a emis hotărârea Data și sumele plăților (în cărți noi turcești (YTL)) Atiye queelikay (44576/04) 200 000 TRL decembrie 2000 septembrie 2002 30 decembrie 2005 000 YTL 3 ianuarie 2006 000 YTL 8 februarie 2006 000 YTL 17 februarie 2006 000 YTL 28 februarie 2006 418 YTL Considerând că a obținut întreaga sa creanță, reclamanta a acceptat suma totală plătită și a semnat un certificat de achitare.

La data depunerii cererii, recurenta se plângea de o încălcare a dreptului său de a-și respecta bunurile din cauza lipsei de plată a creanței sale de către administrație. Pe baza acelorași fapte, reclamanta a susținut, de asemenea, o încălcare a articolelor 17 și 18 din Convenție. aprilie 2006 de a transmite observațiile sale ca răspuns la cele ale guvernului și cererile sale de satisfacție echitabilă și constată că această scrisoare a rămas fără răspuns și constată că, la 23 octombrie 2006, guvernul a transmis Curții certificatul semnat de reclamantă. În noiembrie 2006, recurenta a fost invitată să își prezinte din nou observațiile. Cu toate acestea, Curtea constată că această scrisoare a rămas, de asemenea, o scrisoare moartă.

Potrivit Curții, din elementele dosarului reiese că semnarea certificatului de conformitate este manifestarea voinței explicite a recurentei de a pune capăt procedurii în litigiu. În plus, lipsa unui răspuns din partea recurentei la scrisorile trimise de Curte demonstrează că … 29 alin. (3) din Convenție și să șteargă cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Santiago Quesada Bošjan M. Zupančič Moduleer Președinte [1] Egbert Myjer a fost numit judecător național în temeiul Turciei, în conformitate cu art. 29 din Regulamentul de procedură al Curții

TROISIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 44576/04 présentée par Atiye ÇELİKAY contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 18 octobre 2007 en une chambre composée de : MM. B.M. Zupančič, président, C. Bîrsan, M me E. Fura-Sandström, MM. E. Myjer, [1] David Thór Björgvinsson, M mes I. Ziemele, I. Berro-Lefèvre, juges, et de M. S. Quesada, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 8 novembre 2004, Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire, Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT La requérante, M me Atiye Çelikay, est une ressortissante turque résidant à Ankara.

Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») n’a pas désigné d’agent aux fins de la procédure devant la Cour. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. En 1992, la requérante s’inscrivit à un projet mis en place par la mairie de Keçiören (« l’administration ») en vue de devenir propriétaire d’une maison. Elle paya à cet égard, en plusieurs fois, la somme de 8 500 000 livres turques (TRL) fixée par l’administration. Le 8 mars 1994, l’administration lui attribua un terrain. Par la suite, à une date non précisée, l’administration annula le projet mis en place et résilia unilatéralement l’ensemble des contrats de vente de terrains. Le 8 décembre 2000, la requérante, estimant avoir subi un préjudice, intenta auprès du tribunal de grande instance d’Ankara, une action en paiement de dommages et intérêts contre l’administration.

Le 12 février 2002, le tribunal donna partiellement gain de cause à la requérante et condamna l’administration à lui verser des dommages et intérêts dont le montant fut assorti d’intérêts moratoires. Le 17 septembre 2002, la Cour de cassation confirma en toutes ses dispositions le jugement de première instance. Le 4 mars 2003, la Cour de cassation rejeta le pourvoi en rectification de l’arrêt. C’est ainsi que le jugement du 12 février 2002 devint définitif. Le 31 août 2004, faute de paiement par l’administration, la requérante entama la procédure d’exécution forcée. Dès lors, l’administration procéda au paiement de sa dette.

Les détails concernant ce paiement sont exposés comme suit : Nom et n o de la requête Montant de l’indemnité Date de départ du calcul des intérêts moratoires Date de l’arrêt de la Cour de cassation Dates et montants des paiements (en nouvelles livres turques (YTL)) Atiye Çelikay (44576/04) 4 200 000 000 TRL 8 décembre 2000 17 septembre 2002 30 décembre 2005 : 1 000 YTL 3 janvier 2006 : 1 000 YTL 8 février 2006 : 2 000 YTL 17 février 2006 : 1 000 YTL 28 février 2006 : 6 418 YTL Estimant avoir obtenu la totalité de sa créance, la requérante accepta le montant total versé et signa un certificat d’acquiescement. Elle renonça expressément à toute autre prétention à l’encontre de l’administration.

GRIEFS A la date d’introduction de la requête, la requérante se plaignait d’une atteinte à son droit au respect de ses biens en raison de l’absence de paiement de sa créance par l’administration. Se fondant sur les mêmes faits, elle alléguait également une violation des articles 17 et 18 de la Convention. EN DROIT La Cour note d’emblée que la requérante a été invitée le 24 avril 2006 à faire parvenir ses observations en réponse à celles du Gouvernement et ses demandes de satisfaction équitable. Elle constate que cette lettre est restée sans réponse. Elle observe que le 23 octobre 2006, le Gouvernement a fait parvenir à la Cour le certificat d’acquiescement signé par la requérante. Elle relève que le 9 novembre 2006, la requérante a été invitée à présenter de nouveau ses observations.

Cependant, la Cour observe que ce courrier est également resté lettre morte. Selon la Cour, il ressort des éléments du dossier que la signature du certificat d’acquiescement est la manifestation de la volonté explicite de la requérante de mettre fin à la procédure litigieuse. En outre, l’absence de réponse de la requérante aux lettres envoyées par la Cour démontre qu’elle n’entend plus maintenir sa requête, au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention. La Cour ne constate l’existence d’aucun autre motif qui justifierait de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Santiago Quesada Boštjan M. Zupančič Greffier Président [1] M. Egbert Myjer a été désigné pour siéger en tant que juge national au titre de la Turquie en vertu de l’article 29 du règlement de la Cour .