ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 555/2022

Ședința publică din data de 17 martie 2022

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hunedoara sub nr. x/2021 din data de 12.07.2021, contestatorii A. și B. au solicitat în contradictoriu cu intimata C. S.R.L. ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se încuviințeze repunerea în termenul legal pentru a formula contestație la executare, admiterea contestației la executare și, în consecință, să se dispună anularea actelor de executare și a executării propriu zise, precum și anularea încheierii nr. 2160 din 19 iulie 2016, pronunțate de Judecătoria Hunedoara în dosar nr. x/2016, prin care a fost încuviințată executarea silită.

II. Hotărârea Judecătoriei Hunedoara

Prin sentința civilă nr. 1281 din 13 octombrie 2021, Judecătoria Hunedoara a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de intimată prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Prima instanță învestită a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 651 și 714 alin. (1) din C. proc. civ., precum și faptul că la momentul începerii executării silite contestatorii aveau domiciliul în Germania, iar creditorul în București, astfel încât a constatat că Judecătoria Sectorului 2 București este instanța de executare.

III. Hotărârea Judecătoriei sectorului 2 București.

Prin sentința civilă nr. 457 din 21 ianuarie 2022, Judecătoria sectorului 2 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 651 și 714 din C. proc. civ., dar, raportat la datele factuale ale speței, a apreciat că Judecătoria Hunedoara este instanța de executare.

Astfel, instanța a reținut că domiciliul debitorilor se află în Germania.

În ceea ce îl privește pe creditor, instanța a constatat că în cauză calitatea de creditor o are D. și nu C. S.R.L., acesta din urmă având calitatea de mandatar, astfel cum rezultă din cererea de executare silită adresată executorului judecătoresc, contractul de vânzare de creanțe și încheierea de încuviințare a executării silite pronunțate de Judecătoria Hunedoara.

Cum creditorul D. are sediul în Hamburg, Germania, astfel cum rezultă din actele cauzei, instanța a apreciat că este incidentă teza ultimă a dispozițiilor art. 651 din C. proc. civ., respectiv judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor - în speță Judecătoria Hunedoara.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Înalta Curte în stabilirea regulatorului de competență are în vedere următoarele:

Prin încheierea civilă nr. 2160 pronunțată de Judecătoria Hunedoara la 19 iulie 2016, s-a admis cererea formulată de executorul judecătoresc E. și s-a încuviințat executarea silită, în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr. x încheiat cu F. S.A. la data de 24 mai 2013 pentru recuperarea creanței în valoare de 24008,05 RON, la care se vor adăuga dobânzile, penalitățile conform contractului de credit, până la recuperarea integrală a creanței, împreună cu cheltuielile de executare, prin oricare din modalitățile prevăzute de lege, simultan sau succesiv. A fost autorizată creditoarea să treacă la executarea silită a obligației cuprinse în titlul executoriu și a cheltuielilor de executare silită.

Prin cererea înregistrată la 12 iulie 2021 pe rolul Judecătoriei Hunedoara sub nr. x/2021, contestatorii A. și B. au solicitat admiterea contestației pe care au formulat-o împotriva executării silite întocmite de BEJ E. în dosarul execuțional nr. x/2016, la solicitarea D., prin mandatar C. S.R.L..

Sub aspectul determinării competenței teritoriale în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispozițiile art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) și (3) din același act normativ, aspect necontestat de către niciuna dintre instanțele aflate în conflict.

Potrivit art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare."

Înalta Curte constată că Judecătoria Hunedoara și Judecătoria Sectorului 2 București și-au declinat reciproc competența de soluționare a litigiului, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de interpretarea diferită a dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul cărora se stabilește instanța competentă teritorial a soluționa pricina, raportat la situația de fapt .

Instanța de executare este definită de art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Potrivit art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Înalta Curte are în vedere împrejurarea că prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Cum, în speță, Judecătoria Hunedoara, prin încheierea civilă nr. 2160 pronunțată la 19 iulie 2016, a încuviințat executarea silită în ceea ce îi privește pe contestatori și câtă vreme nu există o situație de excepție dată de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., reținând decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, această instanță este instanța de executare.

În consecință, față de considerentele anterior expuse, Înalta Curte stabilește că instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății este Judecătoria Hunedoara, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 martie 2022.