ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 513/2022

Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș Severin la data de 2 aprilie 2020, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Caraș-Severin, în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice a Județului Caraș-Severin, a solicitat instanței să dispună radierea din registrul de cadastru și publicitate imobiliară a ipotecii, în valoare de 667.241 RON, instituite în favoarea Administrației Finanțelor Publice Reșița, asupra bunului imobil denumit A., înscris în Cartea Funciară nr. x UAT Reșița cu nr. topografic x. În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 96 alin. (1)-(3), art. 109 alin. (1)-(3) și art. 190 alin. (1) Cod administrativ, art. 30 alin. (1), art. 148 alin. (1), art. 149 alin. (1) și art. 194-195 C. proc. civ., art. 861, art. 865 alin. (1), art. 1632, art. 2351 alin. (1) și art. 2428 alin. (1) și (2) lit. f) C. civ., art. 33 din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București, cu modificările și completările ulterioare.

Sentința pronunțată de tribunal Prin sentința nr. 1407 din 9 decembrie 2020, Tribunalul Caraș-Severin, secția I civilă a admis cererea formulată de reclamantă. A dispus radierea din Registrul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a ipotecii în valoare de 667241 RON, instituite în favoarea pârâtei, asupra imobilului denumit A., înscris în Cartea Funciară nr. x UAT Reșița, nr. top x.

Decizia pronunțată de curtea de apel Soluția primei instanțe a fost menținută de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, prin decizia nr. 122 din 1 iulie 2021, prin care s-a respins apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței tribunalului.

Calea de atac a recursului formulată în cauză Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Caraș-Severin. Recurenta a criticat decizia atacată prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal, iar în subsidiar, admiterea căii de atac, casarea deciziei atacate, admiterea excepțiilor invocate și respingerea acțiunii, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. A învederat că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază și că instanța de apel nu a cercetat niciunul din motivele de apel. A susținut astfel că soluția instanței de apel este nemotivată, în contextul în care aceasta nu a precizat considerentele care au stat la baza soluției adoptate. În continuare, recurenta a reiterat motivele invocate în fața curții de apel asupra cărora instanța nu s-a pronunțat.

Apărările formulate în cauză Intimata - reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Județul Caraș-Severin a formulat întâmpinare, solicitând prin prisma dispozițiilor art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., admiterea excepției nulității recursului, iar pe fond, respingerea acestuia. A arătat că, în considerarea dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta a solicitat instanței de control judiciar casarea deciziei atacate fără a justifica temeinic, obiectiv și pertinent motivele de nelegalitate pe care le invocă, respectiv fără a menționa care sunt normele de drept încălcate sau dacă hotărârea cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei. A susținut că recurenta a reiterat aceleași motive pe care le-a prezentat și în fața instanței de apel, neindicând în mod concret vreunul dintre motivele de nelegalitate în virtutea cărora poate fi solicitată casarea hotărârii judecătorești. În continuare, intimata a formulat apărări asupra fondului cauzei, care justifică, în opinia sa, respingerea recursului. Recurenta nu a depus răspuns la întâmpinare. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin prisma motivului de recurs subsumat pct. 6 al art. 488 C. proc. civ., recurenta a susținut lipsa totală a considerentelor deciziei apelului și necercetarea criticilor formulate împotriva sentinței pronunțate de tribunal. Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată ca fiind întemeiată critica. Astfel, se observă că decizia pronunțată în apel cuprinde soluția și considerentele primei instanțe, motivele apelului declarat de pârâtă și apărările formulate prin întâmpinarea intimatei - reclamante, precum și soluția, lipsind considerentele instanței care au condus la adoptarea acesteia. Art. 425 C. proc. civ., reglementând conținutul hotărârii, prevede la alin. (1) lit. b) că aceasta va cuprinde considerentele, în care se va face expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Obligația judecătorului de a demonstra de ce s-a oprit la soluția dată, pentru ce a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, de ce a aplicat o anumită normă de drept sau i-a dat o anumită interpretare reprezintă o obligație esențială, a cărei încălcare duce la desființarea hotărârii. Astfel motivarea hotărârii constituie o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar, însemnând, în același timp, și garanția că instanța nu a judecat arbitrar, constituind, din acest punct de vedere, o parte componentă a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, datorită importanței motivării hotărârii, absența acestui element esențial al actului jurisdicțional atrage casarea acesteia. Pentru toate aceste considerente, constatând lipsa totală a motivelor pe care instanța de apel și-a întemeiat soluția, ceea ce face imposibilă exercitarea controlului de legalitate al acesteia, se va casa decizia atacată, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași curți de apel. PENTRU ACESTE MOTIVE,