ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1380/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1380/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 16 iunie 2022
asupra recursului de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cauzei
Prin încheierea din 8 decembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a anulat, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de petentul A..
Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul A..
În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul a susținut că instanța, în mod nelegal, i-a anulat cererea de recuzare, ca netimbrată, deși în aceeași zi a fost soluționată definitiv cererea de reexaminare a încheierii prin care s-a respins solicitarea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru aferente recuzării.
Recurentul nu a precizat în ce motiv de nelegalitate dintre cele prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. se încadrează aspectele relevate.
Procedura de filtru
Raportul de admisibilitate în principiu a recursului, întocmit în speță în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru și a fost comunicat părților potrivit dovezilor de înmânare de la dosar recurs.
Părțile nu și-au exprimat poziția procesuală prin formularea unui punct de vedere la raport.
Apărările formulate în recurs
Intimații nu au depus întâmpinări la cererea de recurs, deși aceasta li s-a comunicat în mod legal.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând recursul sub aspectul posibilității de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
În speță, recurentul s-a rezumat la a arăta că cererea sa de recuzare a fost anulată, prin încheierea ce face obiectul recursului pendinte, tocmai în aceeași zi în care s-a pronunțat definitiv instanța asupra cererii de reexaminare, cale de atac declanșată contra soluției de respingere a cererii de ajutor public judiciar privind plata taxei de timbru pentru recuzare.
Înalta Curte reține că această motivare a recursului nu se constituie într-o critică concretă la adresa soluției dispuse de Curtea de Apel, de anulare a cererii de recuzare pentru neîndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru. Aspectul relevat, că judecarea cererii de recuzare cu consecința anulării pentru neplata taxei judiciare de timbru, a succedat - în aceeași zi, soluției definitive asupra reexaminării încheierii de respingere a ajutorului public judiciar, pune în discuție o cenzură a unor măsuri de administrare judiciară, ce nu se înscrie în sfera motivelor de nelegalitate susceptibile de a declanșa controlul în recurs, art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
În acest sens se mai notează că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.
Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigențe, referindu-se la aspecte străine de soluția dispusă prin hotărârea recurată și de considerentele care susțin în mod necesar această soluție, trebuie considerat că cerința motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate conform prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Or, așa cum s-a arătat în precedent, susținerile recurentului nu sunt subsumabile dispozițiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și întrucât nu pot fi reținute, față de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 8 decembrie 2021, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 8 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2013.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2022.