ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.01.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 119/2022

HOTĂRÂRE
25.01.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 119/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia sub nr. x/2021 la data de 05.10.2021, petentul Birou Executor Judecătoresc A., a solicitat executarea silită a titlului executoriu - sentința civilă nr. 3725/2021 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. x/2019, urmare a cererii de executare silită solicitată de creditoarea B., împotriva debitorului C., sentință prin care s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, în cote egale, de către creditoarea B. și de debitorul C., în vederea recuperării sumelor datorate cu titlu de sultă și cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ.

2.1. Prin încheierea din camera de consiliu din data de 12 octombrie 2021, Judecătoria Slobozia a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

Instanța a reținut că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

De asemenea, s-a raportat instanța la dispozițiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., care prevăd că instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

A arătat că, așa cum rezultă din actele dosarului, domiciliul debitorului se află în Ploiești, str. x, jud. Prahova.

A conchis, având în vedere aceste considerente, că, în cauză, competența teritorială aparține Judecătoriei Ploiești.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Ploiești, prin sentința civilă nr. 9053 din 22 noiembrie 2021 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Instanța a apreciat că, în speță, conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului. În cauză, a constatat că debitorul, deși figurează cu domiciliul în România, are locuința statornică în Spania și a conchis că este competentă să soluționeze cauza Judecătoria Slobozia, unde se află domiciliul creditoarei.

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul acțiunii îl constituie cererea de încuviințare a executării silite a sentinței civile nr. 3725/2021, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. x/2019, urmare a cererii de executare silită solicitată de creditoarea B., împotriva debitorului C., sentință prin care s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, în cote egale, de către creditoarea B. și de debitorul C., în vederea recuperării sumelor datorate cu titlu de sultă și cheltuieli de judecată.

Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei, în raport cu interpretarea diferită dată dispozițiilor art. 651 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., (1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Conform alin. (3) al aceluiași articol, "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Înalta Curte reține că, în cauză, debitorul, deși figurează cu domiciliul în România, are locuința statornică în Spania, de mai mult timp, și anume în D., așa cum rezultă din cererea formulată de creditoare.

Interesează în cauză noțiunea de domiciliu în fapt, deoarece scopul normelor care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoașterii procesului și a tuturor actelor de procedură, îndeplinite în cursul acestuia.

Or, în speță, având în vedere că este incidentă o competență exclusivă, respectiv cea a instanței de la domiciliul creditorului, în ipoteza debitorului cu reședința în străinătate, Înalta Curte constată că instanță care este competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Slobozia, în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul creditoarei.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 ianuarie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-03-22
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 602/2022
Ședința publică din data de 22 martie 2022 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la
ÎCCJ 2022-06-23
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1479/2022
Ședința publică din data de 23 iunie 2022 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 23.03.2022 sub
ÎCCJ 2022-01-25
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 120/2022
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2022 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani la data de 10 noie
ÎCCJ 2023-10-19
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1701/2023
exclusiv al instanței de executare prevăzute de art. 651 din C. proc. civ. Prin urmare, Judecătoria Târgu Bujor a apreciat că Judecătoria Slobozia este instanța de executare, competentă să soluționeze prezenta cauză. 4. Soluția și considere
ÎCCJ 2024-05-15
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1291/2024
Ședința publică din data de 15 mai 2024 Deliberând asupra conflictului negativ dedus judecății, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bu
Sursă